Economie

România ar putea trece mai repede la euro

<p><img src="documente/stories/09_septembrie/16_ziua/07 euro.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Economiştii clujeni ne explică ce are de câştigat „clubul” celor 17 state din includerea României în zona euro şi care sunt avantajele ţării noastre.</p>

În contextul problemelor financiare întâmpinate de statele europene, un pas important pentru consolidarea Uniunii Europene din punct de vedere economic este unificarea politicilor fiscale şi realizarea unei bănci trezorerie europeană comună pentru toate statele membre.

Acest lucru nu poate fi însă făcut având 27 de state şi o monedă unică pentru numai 17 state. Astfel, ideea extinderii zonei euro şi totodată includerea României mai repede de cât s-a estimat în “club” devine din ce în ce mai plauzibilă. Vă reamintim că, cel puţin până în acest moment, România are 2015 ca dată oficială pentru adoptarea euro.

Varianta ca Grecia să renunţe la moneda unică europeană şi să revină la drahmă pentru a nu infecta cu problemele ei toată zona euro repune pe tapet întrebarea dacă este bine şi rentabil pentru statele din UE care nu au euro să adopte moneda unică europeană.

Conform economiştilor clujeni chestionaţi de monitorul, de avantaje din includerea României în zona euro vom beneficia atât noi, cât şi celelalte state care au adoptat moneda.

Ce avem noi de câştigat?

România ar beneficia în mod direct, financiar, de sprijinul ţărilor din zona euro, în cazul în care s-ar confrunta cu probleme. Dacă luăm exemplul Greciei, “în cazul în care ţara nu era aderată la UE, astăzi discutam de un stat cu o problemă foarte gravă”, precizează Ştefan Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Cluj.

Indirect, “intrarea României în Zona Euro va aduce următoarele benefiicii ţării noastre: o monedă mai mai tare şi o politică monetară mai stabilă”, declară la rândul său Gheorghe Popescu, profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor.

Ce câştigă UE?

“Unele ţări care au trăit pe o economie simbolică ar beneficia de un fel de bulă de oxigen din partea ţărilor din est, care au o datorie publică foarte mică, aproximativ 1/3 din PIB în cazul României, comparativ cu Franţa, care are peste 100% din produsul intern brut”, explică economistul Gheorghe Popescu.

Potenţialul economic reprezintă de asemenea un element de atractivitate. “România, le place, nu le place, e la răscruce de drumuri, iar relansarea industriei pe zona extractivă implică creştere economică”, adaugă preşedintele CCI Cluj.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, crede că zona euro, singură, cu politici monetare şi fiscale rupte de restul UE, nu va lăsa criza în urmă şi chiar tensiunile ar fi mai mari.

“În anii '90, într-un moment în care economia de piaţă cucerea spaţii largi pe planetă, Uniunea Europeană se vedea în pericol de a se trezi, într-un viitor nu foarte îndepărtat, aruncată afară din elita puterilor economice ale lumii. Soluţia a fost extinderea. Şi astfel, România şi-a putut impune voinţa de a adera la Uniunea Europeană în 2007. Ei bine, problemele şi mai complicate cu care se confruntă acum moneda europeană ar putea fi soluţionate în acelaşi fel. Prin extindere, deci. Extinderea zonei euro pe întinsul întregii Uniuni Europene. Vreau să fiu bine înţeles, nu am privilegiul unor informaţii confidenţiale. Şi nici nu dispun de o analiză a Băncii Naţionale. Văd însă că o astfel de direcţie va fi greu de evitat”, explică Adrian Vasilescu.