Economie

Investiţie de 1 mld. €

<p /><img src="documente/stories/09_septembrie/21_ziua/01-hidroelectrica_sc_40 1.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Prima hidrocentrală cu acumulare prin pompaj din România, la un pas de realizare.

Investiţia de peste 1 miliard de euro la hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti este foarte aproape de a începe.

Proiectul de Hotărâre de Guvern care aprobă strategia de atragere a investitorilor este în curs de aprobare, iar spre sfârşitul lunii octombrie se doreşte începerea procesului de selecţie a acestora. 51% din acţiunile societăţii de proiect care se va înfiinţa pentru începerea lucrărilor la hidrocentrală vor fi deţinute de Hidroelectrica, urmând ca deţinătorii celorlalte 49 de procente să se decidă până la sfârşitul acestui an.

Centrala se va construi la 30 km amonte de Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald, în versantul stâng adiacent lacului de acumulare Tarniţa existent, ce va deveni acumularea inferioară. Acumularea superioară se va realiza pe zona platoului Lăpuşteşti, la o altitudine de cca 1.085 de metri, accesul către platoul Lăpuşteşti făcându-se prin localităţile Mărişel, Căpuşu Mic, Râşca, Lăpuşteşti.

Hidrocentrala va avea patru grupuri reversibile turbină-pompă cu puteri unitare de 250 MW şi se preconizează că noua centrală va genera în jur de 1,65 TWh anual.

Când va începe construcţia?

Societatea va fi înfiinţată, cel mai repede, în martie anul viitor, iar lucrările sunt estimate să înceapă în 2013 şi să dureze între 5 şi 8 ani. Conform calendarului stabilit, investitorii interesaţi pot depune oferte angajante începând cu sfârşitul lui octombrie 2011, urmând ca până la sfarşitul acestui an să fie selectaţi investitorii pentru etapa de negociere.

Cum funcţionează o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj?

Hidrocentrala reglează consumul şi producţia electrică, în acest moment fiind singura posibilitate de stocare a energiei. Practic, noaptea şi în alte momente când producţia depăşeşte consumul, apa urmează să fie pompată la deal, din lacul Tarniţa în lacul de acumulare care se va construi pe păşunea din Lăpuşteşti, consumând astfel energie. Când va fi cerere mare de consum, spre exemplu ziua, apa se reîntoarce în Lacul Tarniţa, prin cădere, acţionând turbinele, fiind deci folosită ca o hidrocentrală obişnuită, producându-se energie.

Cum se câştigă bani dintr-o astfel de investiţie?

Se va consuma energie ieftină, cumpărată în momentele de exces şi se va vinde energie scumpă atunci când producţia va fi depăşită de consum, banii venind din diferenţele de preţ.

Proiectul va contribui de fapt la acoperirea nevoilor energetice naţionale şi la optimizarea funcţionării grupurilor energetice cu puteri unitare mari, cum ar fi cele nucleare sau termoelectrice.

Zona bună trage nivelul costurilor în jos

În anii ‘70 s-au inventariat foarte multe amplasamente pentru stabilirea locului care prin avantajele naturale să scadă costurile investiţiei. Tarniţa-Lăpuşteşti a fost aleasă ca fiind zona ideală deoarece trebuie construite derivaţii de doar 2,4 km lungime, la o cădere între lacuri de 550 de metri, spre deosebire de alte amplasamente care necesitau construcţia a 14 km.

Beneficii atât în perioada construcţiei, cât şi după

La nivel social, investiţia de la Tarniţa-Lapuşteşti va genera un număr important de locuri de muncă si implicit creşterea nivelului de trai în zonă. Un vârf de angajări va fi atins în prima etapă de construcţie, primii 5 ani, când vor fi create peste 4.000 de locuri de muncă.

Modernizarea căilor de acces spre Lăpuşteşti, respectiv drumul Râşca-Lăpuşteşti, şi construcţia drumului coada lacului Tarniţa-Lăpuşeşti va reprezenta practic îmbunătăţirea infrastructurii locale, cu impact direct asupra turismului din zonă, în creştere în ultima perioadă. Doar anul trecut s-au vândut 100 de terenuri în comuna Râşca, în prezent fiind înregistrate aproximativ 400 case de vacanţă.

Construcţia lacului artificial superior va fi, în sine, o atracţie turistică.