În pofida diferitelor măsuri de sprijin adoptate de la debutul crizei, economia mondială este încă în pericol, a estimat marţi directorul departamentului pentru pieţe internaţionale din cadrul Fondului Monetar Internaţional (FMI), José Vinals, potrivit Agerpres. “La peste doi ani de la debutul crizei financiare, stabilitatea financiară mondială nu a fost încă asigurată”, a declarat José Vinals cu ocazia prezentării raportului Global Financial Stability. Potrivit lui José Vinals, stabilitatea financiară este în pericol din cauza eşecurilor în impunerea de reforme în domeniul reglementărilor şi a politicilor necesare pentru soluţionarea vulnerabilităţilor fiscale şi bancare care au provocat cea mai gravă crize financiară de după Marea Depresiune.

Andreea Paul-Vass, consilier al primului-ministru Emil Boc, a susţinut că o eventuală renunţare la cota unică de impozitare va avea consecinţe negative asupra economiei. Potrivit consilierului, dacă renunţă la cota unică, România nu va mai putea face faţă concurenţei în Europa Centrală şi de Est la atragerea investitorilor. “Interesele politice pe termen scurt înceţoşează uneori raţiunea şi se abat flagrant de la interesele reale ale cetăţenilor. Ele se află, de pildă, în spatele unei propuneri recente, venite din partea preşedintelui PNL, o disponibilitate greu acceptabilă de a renunţa la cota unică atît pentru economiştii de dreapta, cît şi pentru românii care aleg să muncească mai mult şi mai bine, care aleg să fie mai educaţi şi mai bine plătiţi sau care au iniţiative antreprenoriale”, a afirmat Andreea Paul-Vass, citată de Agerpres.

Revenirea economiilor din vestul Europei creşte cererea de angajaţi în regim temporar, susţin reprezentanţii companiei de recrutare şi leasing de personal Trenkwalder. Potrivit unui studiu realizat de Trendwalder, noul an a adus o creştere de 15% a cererii de angajaţi pe durate de timp determinate în judeţele din vestul şi centrul ţării, acolo unde foarte mulţi investitori străini produc pentru export către Europa Occidentală, respectiv spre ţări în care economiiile au ieşit din recesiune. În acest context, trebuie menţionat că, potrivit Eurostat, Produsul Intern Brut la nivelul UE a înregistrat o creştere de 2,2% în Trimestrul III din 2010 - ultimul interval pentru care s-au calculat datele financiare.

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely a declarat că în momentul de faţă România are foarte mult de recuperat în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene. “Noi putem să închidem prăvălia dacă nu vom reuşi să absorbim mai mulţi bani europeni. Sîntem, din păcate, ultimii din Europa în ceea ce priveşte absorbţia reală a fondurilor europene. Ministerul Mediului stă bine pentru că sîntem printre primele trei ministere în ceea ce priveşte absorbţia, dar nu ne încălzeşte acest fapt. Nu ne încălzeşte nici faptul că noi coordonăm aceste programe mari” , a spus ministrul Mediului.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) estimează că va încasa în acest an 755,24 milioane de lei din vînzarea rovinietei, după ce în primele 11 luni ale anului trecut a obţinut venituri de 669,73 milioane lei, în timp ce în 2009 compania a avut încasări de 635 milioane de lei din vînzarea rovinietei, potrivit mediafax. În acelaşi timp, anul trecut cifra de afaceri preliminată a CNADNR a fost de 840,13 milioane lei, în creştere cu 11,6% faţă de 2009, cînd rulajul a fost de 752,46 milioane lei. Pentru acest an, CNADNR estimează atingerea unei cifre de afaceri de 946,11 milioane lei. Totodată, compania preconizează că în 2010 a trecut pe profit, cu un cîştig de 624.270 lei, după ce în 2009 a avut pierderi de 528,19 milioane lei, însă menţionează că balanţa contabilă nu a fost definitivată. În ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostradă care vor fi deschişi circulaţiei pînă la finele anului, CNADNR estimează că şoferii vor mai circula pe încă 117 kilometri, respectiv Cernavodă-Medgidia (19,25 km), Medgidia-Constanţa (31,5 km), Arad-Timişoara (32,25 km) şi centurile la nivel de autostradă Constanţa (22 km) şi Arad (12,25 km), potrivit Mediafax.

Aproape 7.000 de locuri de muncă vacante sînt înregistrate, la nivel naţional, în perioada 21 - 27 ianuarie, a anunţat Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Cele mai multe oferte de muncă sînt în Bucureşti (499) şi în judeţele Iaşi (599) şi Sibiu (406). La Cluj, numărul posturilor disponibile prin Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă este de 326. Pentru persoanele cu studii superioare sînt înregistrate, la nivel naţional, 532 de locuri de muncă, cele mai multe pentru ingineri, subingineri şi consilieri vînzări asigurări. Pentru studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sînt disponibile 6.409 locuri de muncă, majoritatea pentru confecţioner-asamblor articole din textile (1.156).

În 2010, din totalul de 63.000 maşini achiziţionate prin Programul “Rabla”, 27.000 reprezintă mărci autohtone, a declarat ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely. “Media maşinilor noi care s-au cumpărat prin Programul “Rabla”, prin cumularea tichetelor valorice, e de 2,8. Acest program a salvat, practic, vînzarea de maşini noi în 2010. S-au cumpărat 63.000 de maşini noi, din care 27.000 din mărcile produse în România, iar totalul de maşini noi vîndute anul trecut a fost în jur de 93.000”, a precizat Borbely. Acesta a adăugat că, începînd cu data de 15 februarie a.c, va începe o nouă etapă a Programului, ce se va derula după aceleaşi reguli din 2010, fiecare cumpărător putînd valorifica pînă la trei tichete, fiecare în cuantum, de 3.800 fiecare.

O companie olandeză va construi anul viitor la Cluj-Napoca o unitate de producţie în care va investi circa şase milioane de euro. Compania Csi România, specializată în producţia de echipamente de manipulare şi transport al mărfurilor, va investi şase milioane de euro pentru a deschide, în 2012, o nouă fabrică la Cluj-Napoca, scrie wall-street.ro, citînd Mediafax. Proiectul Csi România, de construire a unei unităţi de producţie la Cluj-Napoca, se află încă la început, fiind doar în fază de studiu de fezabilitate, potrivit sursei citate. Astfel, fabrica ar urma să fie finalizată în cel puţin 12 luni de la aprobare, cel mai probabil la sfîrşitul anului viitor. Compania va investi aproximativ 4 milioane de euro în clădire şi 2 milioane de euro pentru echipamente noi. „Pe lîngă optimizarea fluxului de producţie, dorim şi reducerea cheltuielilor cu energia şi utilizarea sistemelor de refolosire a apelor uzate prin epurare”, se arată într-un comunicat al companiei din grupul olandez Csi.