Educație
Profesorii în grevă, educația în declin! Elevii se descurcă greu la citire, matematică și științe. În loc să evoluăm, ne întoarcem în urmă cu două decenii
Profesorii fac grevă când elevii au cea mai mare nevoie de ei. Ultimele rezultate ale testărilor PISA arată că educația este în declin în România, iar potrivit Raportului Naţional de Literaţie 2023, 42% dintre elevi sunt „nefuncționali” privind gradul de alfabetizare.
Foto: Ministerul Educației România Facebook.com
Programul pentru evaluarea internațională a elevilor - Programme for International Student Assessment (PISA) este un sondaj trienal adresat elevilor de 15 ani, care evaluează măsura în care aceștia au dobândit cunoștințele și abilitățile cheie esențiale pentru participarea deplină în societate.
Evaluarea se concentrează pe competența în citire, matematică, știință și un domeniu inovator (în 2018, domeniul inovator a fost competența globală) și pe bunăstarea elevilor. Ultimul raport privind testele PISA disponibil este cel din anul 2018, înainte de pandemie - o criză care a adus mai multe provocări și probleme în sistemul de învățământ. Și în anul 2022 România a participat la aceste teste, însă rezultatele nu sunt disponibile încă.
Rezultatele testelor PISA privind elevii români
În 2018, elevii din România au obținut scoruri mai mici decât media Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE - organizație care a inițiat testele PISA) la lectură, matematică și științe. În comparație cu media OCDE, o proporție mai mică de elevi din România au avut performanțe la cele mai înalte niveluri de competență (Nivel 5 sau 6) la cel puțin o materie; în același timp, o proporție mai mică de elevi au atins un nivel minim de competență (Nivel 2 sau mai mare) la cel puțin o materie.
Nivelul elevilor la citire
Raportul PISA arată că în România, 59% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de competență în citire (media OCDE la acest nivel: 77%). Acești elevi pot, cel puțin, identifica ideea principală într-un text de lungime moderată, pot găsi informații bazate pe criterii explicite, deși uneori complexe, și pot reflecta asupra scopului și formei textelor atunci când li se spune în mod explicit să facă acest lucru.
Aproximativ 1% dintre elevi au avut performanțe superioare la citire, ceea ce înseamnă că au atins nivelul 5 sau 6 la testul de citire PISA (media OCDE: 9%). La aceste niveluri, elevii pot forma o înțelegere completă și detaliată a unui text al cărui conținut sau formă nu sunt familiare și să se ocupe de concepte care sunt contrare așteptărilor.
Nivelul elevilor la matematică
Potrivit testului PISA 2018, circa 53% dintre elevii români au atins nivelul 2 sau mai mare la matematică (media OCDE: 76%). Elevii care au participat la testare pot, cel puțin, interpreta și recunoaște, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație (simplă) poate să fie reprezentată matematic.
Un exemplu în acest sens dat în raport este: compararea distanței totale pe două rute alternative sau conversia prețurilor într-o monedă diferită.
În România, doar 3% dintre elevi au obținut scoruri de nivelul 5 sau mai mare la matematică (media OCDE este de 11%). Acești elevi pot modela matematic situații complexe și pot selecta, compara și evalua strategiile adecvate de rezolvare a problemelor pentru a le soluționa.
Nivelul elevilor la știință
Pe partea de știință, aproximativ 56% dintre elevii din România ating nivelul 2 sau mai mare în știință. Media OCDE este de 78%. Acești elevi pot să aducă explicații posibile în contexte familiare sau să tragă concluzii bazate pe investigații simple.
De asemenea, în România, doar 1% dintre elevi au avut performanțe de top în științe, asta însemnând că aceștia sunt competenți de nivelul 5 sau 6 (media OCDE: 7%). Elevii aceștia pot să aplice cunoștințe în și despre știință în mod creativ și autonom, într-o mare varietate de situații, chiar dacă acestea le sunt nefamiliare.
Evoluția elevilor între 2006 - 2018
Performanța medie la citire în România a fost mai mare la ultima evaluare (din 2018) decât în 2006, când țara a participat pentru prima dată la PISA, dar nu a fost o diferență semnificativă din punct de vedere statistic de orice rezultat de atunci încoace. Însă, rezultatele PISA 2018 la „citire” arată că România a obținut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de testarea PISA 2015, cu 10 puncte mai puțin decât la PISA 2012 și cu 4 puncte mai mult decât la PISA 2009.
Performanța medie la matematică în 2018 a fost semnificativ mai mică decât în 2015. Unele dintre câștigurile observate în educația elevilor între 2006 și 2015 au fost inversate. Rezultatele PISA 2018 la „matematică” înregistrează cea mai mare scădere față de testarea anterioară, din 2015, din istoria acestor teste. România a pierdut 14 puncte față de PISA 2015 și 15 puncte față de PISA 2012.
Performanța în știință a revenit, în 2018, aproape de nivelul observat în 2006 sau 2009. Rezultatele PISA în România pentru categoria „științe” au fost și ele mai slabe în 2018. Diferența față de testele PISA 2015 este de 9 puncte, iar față de PISA 2012 este de 12 puncte.
„La matematică și știință, studenții de la diferite niveluri în distribuția performanței au urmat tendințe distincte, iar lacunele în performanță s-au lărgit”, se arată în raportul PISA din 2018.
Aproximativ 80% dintre studenții din România (media OCDE: 74%) sunt „de acord” sau sunt „puternic de acord” că profesorul lor se bucură de predare. În majoritatea țărilor și economiilor, inclusiv în România, studenții au obținut scoruri mai mari la lectură atunci când și-au perceput profesorul ca fiind mai entuziast, mai ales când elevii au spus că profesorii lor sunt interesați de materie.
În România, 69% dintre elevi au raportat că colegii lor de școală cooperează între ei (media OCDE: 62%) și 58% au raportat că concurează între ei (media OCDE: 50%). De asemenea, aproximativ 15% dintre elevii din România (media OCDE: 16%) sunt de acord sau sunt puternic de acord că se simt singuri la școală.
Alfabetizare. 42% dintre elevi, în zona „nefuncţional”
Gradul de alfabetizare pentru elevii români cu vârsta între 6-14 ani este scăzut, 42% dintre elevi plasându-se în zona „nefuncţional”, 47% în zona „minim funcţional” şi doar 11% în zona „funcţional”, potrivit Raportului Naţional de Literaţie, ediţia 2023. Faţă de primul raport realizat în perioada 2021-2022, rezultatele se menţin „asemănătoare, fără schimbări notabile”, evidenţiază raportul.
Conform raportului, după finalizarea a două cicluri şcolare, elevii nu fac mari progrese în ceea ce priveşte nivelul de alfabetizare: analiza surprinde o scădere a nivelului de nefuncţionalitate cu doar 4% şi o creştere a nivelului de funcţionalitate înaltă cu doar 1,5%.
Fetele înregistrează performanţe mai bune decât băieţii, gradul de nefuncţionalitate în rândul acestora fiind de 39,98%, în timp ce băieţii înregistrează un procent uşor mai mare, de 43,65%. Băieţii înregistrează un procent mai mic şi atunci când vorbim despre gradul de funcţionalitate înaltă - 9,27% - comparativ cu fetele, care obţin un scor de 13, 25%. Scopul Raportului Naţional de Literaţie îl constituie evaluarea nivelului pe care copiii din România îl au în ceea ce priveşte abilităţile de literaţie funcţională (scris, citit, înţelegerea textului), în acest sens fiind dezvoltată o metodologie specială de evaluare în care au fost implicaţi elevi de toate vârstele.
În 2022, Raportul Naţional de Literaţie a arătat că 42% dintre elevii de clasele I - VIII nu înţeleg ceea ce citesc, nu pot argumenta ipoteze şi concluzii, nu pot stabili asemănări şi diferenţe între personaje, fapte sau concepte şi nu pot plasa realitatea într-un context general.
Colectarea datelor pentru raport s-a realizat pe o perioadă de 15 luni, în intervalul ianuarie 2021 - aprilie 2022 şi a fost posibilă prin accesarea gratuită a testului de literaţie, pe o bază de date totală compusă din 14.796 aplicări valide ale testului de către elevii claselor I-VIII.
Rata de absolvire a gimnaziului a scăzut semnificativ
În 2021, rata de absolvire a gimnaziului a fost de doar 66%, fiind cea mai mică rată din ultimii 17 ani, potrivit edupedu.ro, care citează Raportul privind starea învățământului preuniversitar 2021-2022, document publicat de Ministerul Educației. Deci, doar doi din trei elevi au absolvit gimnaziul.
În perioada 2004-2021, rata de absolvire a gimnaziului a înregistrat variații de la un an școlar la altul. Cu toate acestea, indicatorul a avut, în perioada 2020-2021, o valoare mult mai mică față de ceilalți ani școlari. Rata de absolvire vizează momentul de final al unui an școlar și se calculează ca raport între numărul total al absolvenților clasei a VIII-a și numărul populației de vârstă corespunzătoare finalului de gimnaziu.
Rata de absolvire este mai mare la oraș decât la țară. În mediul urban aceasta a fost de 78,5%, în timp ce în mediul rural a fost de 53,8%: „Acest fapt este determinat în primul rând de situațiile de abandon școlar mai frecvente în rural, dar și de alte pierderi școlare sau aspecte precum migrarea unora dintre elevii din rural la școli din urban, către finalul gimnaziului (ca o opțiune pentru o educație de o calitate mai ridicată, care oferă șanse mai mari pentru continuarea studiilor în învățământul liceal)”, se arată în raport.
De asemenea, în anul școlar 2020/2021, rata de absolvire a învățământului liceal (cu și fără examen de bacalaureat) a înregistrat o scădere față de anul școlar anterior, ajungând la valoarea de 71,3%. Rata de absolvire a liceului cu examen de bacalaureat a scăzut față de anul anterior, potrivit datelor din raport. Fetele înregistrează o situație mai bună decât a băieților, în ceea ce privește absolvirea liceului.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
