Educație

Universitarii clujeni răbufnesc: "Ora de cercetare, plătită cu mai puţin decât costă un tuns"

Profesorii Universităţii Babeş-Bolyai reclamă slaba finanţare a cercetătorilor români care vor să desfăşoare proiecte cu finanţare europeană, în programul cu finanţare europeană adresat inovării, Orizont 2020. Conform lor, în prezent s-a ajuns la o anomalie, în care finanţările din granturi naţionale prevăd tarife de până la 10 ori mai mari decât cele din programe europene precum cel amintit.

Prorectorii Daniel David, coordonatorul activităţilor de cercetare a UBB şi Dan Lazăr, responsabilul de finanţări şi fonduri europene, au detaliat marţi, într-o conferinţă de presă, nemulţumirile exprimate de UBB într-o scrisoare deschisă adresată luni, 7 noiembrie, preşedintelui României, primului-ministru şi europarlamentarilor români.

Profesorul Daniel David a atras atenţia că într-unul din cele mai atractive programe europene pe care îl pot accesa cercetătorii din mediile universitare, Orizont 2020, s-au introdus prevederi în mod expres, care raportează remuneraţiile cercetătorilor la veniturile lor de bază, mult mai mari în ţarile din Vestul Europei decât în România.

'Prin noua modalitate de acordare a finanţării pentru personalul implicat în cercetare, ţările din Estul Europei, care au un salariu de bază mult mai scăzut decât ţările din Vestul Europei, sunt practic dezavantajate în competiţia europeană, ajungând ca oamenii din România sau din altă ţară cu salariu foarte mic în cercetare să dorească să se mute în Vestul Europei cu granturile pe care le-au câştigat sau să aplice pentru competiţii sub cupola universităţilor din Vestul Europei', a atras atenţia universitarul.

„Cât un tuns”

În medie, tariful în UE pentru un cercetător implicat într-un grant este în jur de 30 de euro/oră, în timp ce în România un astfel de profesor câştigă aproximativ 7 euro/oră, iar un lector universitar în jur de 3 euro, în timp ce pentru un simplu doctorand sau post-doctorand suma este şi mai mică, au arătat reprezentanţii UBB. Potrivit lor, mai mulţi cercetători din UBB iau în calcul varianta începerii sau a continuării proiectelor de cercetare la universităţi din străinătate. „Sunt cercetători care nu vor să semneze granturi şi nu am cum să nu îi înţeleg, alţii care se întreabă dacă să continue în România şi alţii care vor să înceapă direct afară. Când puţinii cercetători de top pe care îi avem în ţară îţi spun că nu mai vor să continue aici, e momentul să ieşi în public”, a arătat Daniel David. „Tariful pe oră de cercetare ajunge echivalent unui tuns sau unei manichiuri. Este important să ştie şi comunitatea această situaţie”, a alarmat el.

Sesizare europeană

Profesorii UBB au subliniat că la fel ca reprezentanţii altor state, au trimis încă din luna mai o scrisoare forurilor europene competente, însă nu au primit niciun răspuns concret, astfel că au decis să îşi facă publice nemulţumirile: „Noi nu cerşim pomeni electroale, ci solicităm reglarea acestor inechităţi”, a subliniat Dan Lazăr. Potrivit prorectorilor UBB, reprezentanţi ai mai multor ţări, inclusiv din cele din Vest, au solicitat, cu succes, corecturi la prevederile finanţărilor, solicitând spre exemplu bonusuri în cadrul proiectelor.

Venituri mai bune în ţară

Conform reprezentanţilor UBB, o modalitate de reglare a discrepanţelor dintre veniturile unui cercetător din Europa şi cel din România, pe granturi europene, este raportarea tarifelor la cele prevăzute în legislaţia naţională.

„Paradoxal, eu dacă lucrez într-un proiect european sunt mult mai prost plătită, chiar şi de zece ori mai puţin, decât altcineva care desfăşoară acelaşi gen de program, cu finanţare naţională”, a subliniat Alida Gabor, câştigătoare al unui proiect de amploare, în cadrul unui consorţiu european, ce vizează îmbunătăţirea sistemelor de datare a istoricului schimbîărilor climatice de la nivel mondial.

„Noi avem cadrul naţional de finanţare, stipulat în 2005, apoi în 2015, dacă se respectă tarifele de acolo este în regulă”, a subliniat şi Daniel David. De asemenea şi tarifarea cercetării în programe europene anterioare, precum Programul Cadru 7/FP7, era echitabilă, au menţionat cei doi prorectori ai universităţii clujene.

UBB a trimis luni o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Dacian Cioloş şi europarlamentarilor români cu privire la finanţarea şi susţinerea activităţilor de cercetare.