Național

Măsuri mai dure pentru combaterea propagandei legionare și a incitării la ură. Parchetul General cere pedepse mai mari pentru promovarea cultului personalităților din organizații extremiste.

Parchetul General solicită modificarea legislației penale și pedepse mai aspre în cazul promovării cultului personalităților din organizații extremiste.

Procurorul general Alex Florența solicită modificarea legislației penale și pedepse mai aspre în cazul promovării cultului personalităților din organizații extremiste.|Foto: Ministerul Public - Facebook Procurorul general Alex Florența solicită modificarea legislației penale și pedepse mai aspre în cazul promovării cultului personalităților din organizații extremiste.|Foto: Ministerul Public - Facebook

 

 


Procurorul general Alex Florenţa solicită modificarea legislaţiei penale şi pedepse mai aspre pentru cei care instigă la acte de violenţă, la ură sau discriminare în mediul online, dar şi pentru promovarea cultului persoanelor care au făcut parte din conducerea unei organizaţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

CITEȘTE ȘI: 
Percheziții la persoane care au postat online mesaje cu îndemnuri la revoltă și uciderea unor oficiali. Este vizată și firma prin care s-au făcut plăți către influencerii care l-au promovat pe Călin Georgescu.

„În contextul actual în care se constată o recrudescenţă în spaţiul public a unor manifestări caracterizate prin discurs instigator la violenţă, ură sau discriminare, doresc să fac următoarele precizări: Parchetul General urmăreşte cu maximă atenţie modul de manifestare a fenomenelor care intră în competenţa sa şi face toate demersurile necesare pentru tragerea la răspundere penală a tuturor celor care se fac vinovaţi de săvârşirea unor infracţiuni”, a anunțat, vineri, procurorul general Alex Florenţa, prin intermediul unui mesaj publicat pe pagina de Facebook


Florența afirmă că Parchetul General monitorizează semestrial situaţia dosarelor având ca obiect infracţiuni prevăzute de OUG nr. 31/2002, precum şi a infracţiunilor prin care se instigă la acte de violenţă, la ură sau discriminare, ocazie cu care s-au constatat un număr scăzut de sesizări vizând comiterea acestor infracţiuni, care să provină de la organele de poliţie, alte instituţii cu atribuţii în combaterea discriminării sau persoane fizice ori juridice. 

Astfel, în intervalul 2018 - 2022 la nivelul întregului Minister Public s-a înregistrat o medie de 21 de astfel de sesizări pe an.


„Ca regulă generală, Parchetul General nu are însă o competenţă proprie în investigarea acestor infracţiuni, care sunt date în competenţa de soluţionare a parchetelor de pe lângă judecătorii”, potrivit procurorului general, Alex Florența. 

Pedepese mai dure pentru propaganda legionară și instigarea la violență

Totodată, procurorul general propune modificarea legislaţiei penale şi mărirea limitelor de pedeapsă pentru cei care incită la violenţă sau promovează cultul unor persoane care au făcut parte din mişcarea legionară.


„În lumina evenimentelor recente şi a manifestării tot mai exacerbate în mediul online a unor comportamente ilegale, constând în îndemnarea publicului la săvârşirea de infracţiuni sau incitarea la violenţă şi discriminare împotriva unor persoane, se constată necesitatea urgentă de adaptare a legislaţiei existente, pentru a corespunde realităţilor faptice şi noilor forme de manifestare a acestor infracţiuni. Din această perspectivă, Parchetul General a solicitat crearea unui grup de lucru, din care să facă parte reprezentanţi ai instituţiilor din sistemul judiciar şi MAI, cu scopul de a promova cât mai rapid mai multe modificări legislative, care să ofere organelor de urmărire penală instrumente actualizate şi apte de a combate eficient fenomenul. Cu concursul direct al Ministerului Justiţiei, o primă întâlnire a acestui grup de lucru a avut loc în data de 18 decembrie”, menţionează Alex Florenţa.

În cadrul acestui demers, Parchetul General a formulat mai multe propuneri de modificare a legislaţiei. 


A fost propusă astfel amendarea textului de lege, prin incriminarea faptei de a promova, în public, cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea unei organizaţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, independent de existenţa unei hotărâri de condamnare faţă de acea persoană, modificare care ar fi aptă să acopere toate situaţiile de acest tip constatate în mediul public.

CITEȘTE ȘI: 
Parchetul General s-a autosesizat cu privire la „infracţiuni electorale şi spălare a banilor” în urma desecretizării documentelor CSAT. Noi dezvăluiri făcute de SRI despre rețeaua TikTok.

De asemenea, conduite publice nocive, cu un conţinut vădit jignitor sau defăimător, ori anumite acte de ameninţare implicită, nu îmbracă în prezent forma ilicitului penal, neregăsindu-se între modalităţile alternative de săvârşirea ale unor infracţiuni precum ultrajul.

„În acest caz, Parchetul General propune anumite modificări legislative care să permită tragerea la răspundere penală, inclusiv a acelor situaţii în care nu sunt proferate ameninţări exprese la adresa unei persoane, dar prin forma de manifestare, imaginile postate, recuzita folosită, ele reprezintă forme de ameninţare implicită, dar cu un puternic efect intimidant”, arată sursa citată. 

Se constată totodată o deficienţă majoră în faptul că anumite comportamente ilegale, cum este discursul instigator la ură, sunt sancţionate deopotrivă atât ca şi contravenţie, cât şi ca infracţiune.

„Există astfel riscul ca, în majoritatea situaţiilor de acest tip, dispoziţiile penale să rămână fără aplicare, întrucât fapta care a determinat sancţiunea mai uşoară, respectiv contravenţia, a fost soluţionată anterior cauzei penale. Făptuitorul are interes să accelereze procedura administrativă şi să tergiverseze procedura penală. Or, scopul contravenţiei nu poate fi exonerarea de răspundere penală pentru săvârşirea unei infracţiuni”, precizează Alex Florenţa.

În acest sens, Parchetul General a propus o serie de modificări ale Ordonanţei de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea formelor de discriminare. Acestea vizează situaţia când persoana împuternicită să aplice sancţiunea contravenţională apreciază că fapta a fost săvârşită în astfel de condiţii încât constituie infracţiune, moment în care are obligaţia de a sesiza imediat organele de urmărire penală competente, fără a aplica sancţiunea contravenţională.

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Parchetul General s-a autosesizat cu privire la „infracţiuni electorale şi spălare a banilor” în urma desecretizării documentelor CSAT. Noi dezvăluiri făcute de SRI despre rețeaua TikTok.

Percheziții în cazul finanțării campaniei lui Călin Georgescu. Sumele nelegale de bani, provenite din săvârșirea unor infracțiuni.

Ultimele Stiri
abonare newsletter