Politică
Însărcinatul lui Viktor Orban: „Cererea de autonomie a maghiarilor din Transilvania, de actualitate şi în prezent”
Katalin Szili, însărcinatul prim-ministrului ungar, a afirmat că Declaraţia de la Cluj, a fost prima care a formulat cererea de autonomie a maghiarilor din Transilvania, fiind „de actualitate şi în prezent”.
Viktor Orban, într-o vizită la Miercurea Ciuc, în iulie 2022. FOTO: Fcebook/ Orban Viktor
Katalin Szili, însărcinatul prim-ministrului ungar Viktor Orban, a declarat marți că „pachetul de legi privind minorităţile din România se află deja în pregătire”, potrivit agenției maghiare de presă MTI. Nu e clar la ce pachet de legi se referă oficialul de la Budapesta, dat fiind că nici UDMR, nici coaliția de guvernare nu au anunțat un astfel de proiect legislativ.
Potrivit lui Katalin Szili, însărcinatul prim-ministrului ungar, Declaraţia de la Cluj, „document de importanţă majoră al UDMR, din ultimii 30 de ani”, a fost prima care a formulat cererea de autonomie a maghiarilor din Transilvania, „fiind de actualitate şi în prezent”, în comunicatul remis, marţi, agenţiei ungare de presă MTI.
Katalin Szili a subliniat că Declaraţia, adoptată la data de 25 octombrie 1992, care abordează problema naţională, poate fi considerată „un crez al maghiarilor din Transilvania”, dar poate fi şi „un manifest pentru orice altă comunitate maghiară din afara graniţelor Ungariei”, din Bazinul Carpatic.
„Problema minorităţilor naţionale reprezintă o provocăre chiar şi astăzi”
Din păcate, „putem menţiona şi experienţe amare ale minorităţilor naţionale şi evenimente tragice din trecutul recent, atât în lume, cât şi în regiunea noastră. Aşadar, problema minorităţilor naţionale a reprezentat provocări politice şi sociale serioase nu doar în anii ’90, şi nu doar în România, ci chiar şi astăzi”, a explicat însărcinatul prim-ministrului ungar.
Katalin Szili a citat din Declaraţie, în care se afirmă, printre altele, că „maghiarii din România nu doresc să se desprindă sau să emigreze de pe meleagurile natale, dar nici nu doresc să se asimileze în naţiunea română, pentru că maghiarii din România, în calitate de subiect politic, sunt un factor constitutiv al statului, un partener egal al naţiunii române şi, prin urmare, sunt la fel de responsabili pentru viitorul lor ca orice alt cetăţean”.
„Acestea sunt condiţiile de bază pentru supravieţuirea maghiarilor din Transilvania, dar, dacă sunt diminuate, ar putea începe emigrarea, deficitul demografic sau asimilarea”, a subliniat Katalin Szili.
În comunicat se mai precizează că, la trei decenii de la Declaraţia de la Cluj, cooperarea din Transilvania a dat ca rezultat reprezentarea tuturor celor trei partide maghiare în Parlamentul României, iar „pachetul de legi privind minorităţile din România se află deja în pregătire, ceea ce ar putea oferi un nou cadru pentru problema naţională din Transilvania. În plus, sprijinul pentru comunităţile maghiare rămâne o prioritate absolută pentru Guvernul ungar, chiar şi în această perioadă încărcată”, a adăugat Katalin Szili.
CITEȘTE ȘI:
