Politică
Prof. univ. Sergiu Mișcoiu: „Comasarea alegerilor locale cu europarlamentarele, o idee bolnavă”
Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, atrage atenția că alegerile nu ar trebui comasate atât din motive pur tehnice, cât și pentru că demersul nu ar fi unul democratic.
Românii au păreri împărțite în ce privește comasarea alegerilor Foto: monitorulcj.ro
Conform unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research la comanda News.ro în ianuarie 2024, opiniile românilor privind comasarea unora dintre scrutinele programate în 2024 sunt împărțite. Aproape jumătate dintre români sunt de părere că alegerile din 2024 ar trebui organizate fiecare separat, în timp ce un procent similar consideră că unele dintre scrutine ar trebui comasate.
În opinia lui Sergiu Mișcoiu, prof. univ. la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, mesajele scrutinelor nu trebuie amestecate.
„Ideea comasării unor alegeri care au ca și obiectiv desemnarea reprezentanților românilor în diferite tipuri de foruri este una de la sine bolnavă. Sunt mai multe rațiuni care împiedică logic o asemenea variantă de comasare a alegerilor. În primul rând, oamenii aleg reprezentanți în diverse tipuri de foruri alese, care au funcții diferite, au logici de funcționare diferite, au atribuții diferite, iar campaniile electorale nu ar trebui să fie identificate una cu cealaltă, din contră. Ar trebui să fie spațiu între aceste alegeri, fiecare scrutin având propria sa logică. Este anormal de exemplu să amestecăm mize și teme legate de alegerile pentru Consiliul Județean cu cele legate de viitorul Uniunii Europene. Deci, pe de o parte, trebuie respectate strict aceste meniri diferite ale alegerilor în cauză. e de altă parte, din punct de vedere al practicii internaționale, foruri europene sau diverse alte structuri internaționale și europene recomandă în mod clar separarea alegerilor, chiar dacă ar trebui să aibă loc în același an”, a spus Sergiu Miscoiu, pentru monitorulcj.ro.
Haos la urne
Pe de altă parte, în opinia sa, această idee de comasare a alegerilor locale cu europarlamentare este una greșită fiindcă va crea un întreg haos la urne din punct de vedere tehnic. „Nu trebuie să ne scape faptul că cetățenii pot vota la alegerile locale dacă cu șase luni în urmă au domiciliul stabilit în localitatea respectivă, altfel vor vota doar în localitatea unde au domiciliul sau unde îl aveau anterior. Așa că ne putem închipiui ce s-ar întâmpla, mai ales în marile orașe, în București sau în Cluj, Timișoara, Iași, unde cetățenii locuiesc în diverse alte orașe mai mici sau comune și vin să voteze la europarlamentare - unde se poate vota oriunde - dar vor fi trimiși să voteze la locale în localitățile lor de baștină. Ne putem închipui ce se va întâmpla la birourile electorale din aceste mari orașe, în primul rând. De asemenea, un asemenea haos ar fi prejudiciabil pentru coaliția aflată la putere în special, de data aceasta, pentru PSD, pentru că învinovățit ar fi premierul Marcel Ciolacu. Din punct de vedere strategic mai degrabă PNL și-ar dori cu tot dinadinsul această comasare pentru că știe că la europarlamentare ar lua un scor mult mai prost și încearcă să se bazeze pe locale pentru a-și salva aleșii europarlamentari. Nu sunt deloc connvins că ar fi în favoarea PSD, s-ar întoarce ca un bumerang împotriva premierului Ciolacu. Noi știm deja că mai multe alegeri în același timp, mai ales dublate de referendumuri care au la rândul lor alte mize, sunt nocive pentru democrație și poluează dezbaterea publică ce ar trebui să fie una mult mai orientată tematic”, a mai subliniat Sergiu Mișcoiu.
Comasarea alegerilor, „împachetată” în argumente prost prezentate
Sergiu Mișcoiu mai atrage atenția că argumentele unor politicieni pro comasare a alegerilor locale cu europarlamentare nu sunt suficiente și convingătoare:
„Comasarea este împachetată în tot felul de argumente care nu sunt foarte convingătoare, că se întâmplă așa și în alte țări, Belgia și Irlanda. Se întâmplă la alte niveluri. De fapt, în Belgia sunt alegeri la nivelul comunităților lingvistice francofonă, flamandofonă și germanofonă, deci alegeri cu altă miză. Iar în Irlanda sunt alegeri în câteva municipalități unde primarii sunt aleși oricum indirect de către consilii, după aceea, deci e cu totul altă scară. Singura țară în care s-a schimbat chiar Constituția pentru ca acest lucru să fie posibil este Ungaria, dar acum Ungaria nu mai e chiar un exemplu de democrație care să ne inspire.
Exemplele care au fost date au fost date fie în necunoaștință de cauză, fie cu rea intenție, cumva... dar trebuie să fim corecți și să ne uităm până la urmă la ce se recomandă din partea forurilor internaționale, iar recomandările sunt foarte clare”.
Comasarea alegerilor, în cifre
Conform sondajului, în opinia a 49.4% dintre români, alegerile din 2024 ar trebui organizate fiecare separat, să nu se amestece între ele. De cealaltă parte, 46.6% sunt de părere că unele dintre alegerile din 2024 ar trebui comasate (organizate simultan). 4% nu știu sau nu răspund la această întrebare.78% dintre cei care sunt în favoarea comasării alegerilor ar fi de acord ca primul tur al alegerilor prezidențiale să se desfășoare în același timp cu alegerile locale. 21.3% nu ar fi de acord, iar 0.7% nu știu sau nu răspund. Cei inactivi pasivi, gulerele albastre și cei care nu au cont pe rețele sociale tind să fie de acord într-o măsură mai mare decât restul populației ca primul tur al alegerilor prezidențiale să se desfășoare în același timp cu alegerile locale. 82.9% dintre cei care sunt în favoarea comasării alegerilor ar fi de acord ca primul tur al alegerilor prezidențiale să se desfășoare în același timp cu alegerile parlamentare. 15.5% nu ar fi de acord, iar 1.6% nu știu sau nu răspund.
Ar fi de acord ca primul tur al alegerilor prezidențiale să se desfășoare în același timp cu alegerile parlamentare mai ales persoanele cu vârsta între 30 și 45 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, gulerele albe, angajații la stat.
Datele au fost culese în perioada 16 – 24 ianuarie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
