Politică
Jumătate de milion de români au votat degeaba. Voturile nule au crescut cu două treimi din 2019 în 2024.
Numărul voturilor nule la alegerile din 9 iunie reprezintă 5,1% din voturile exprimate, faţă de 2019 când acesta a fost de 2,89%, fiind unul dintre procentele cele mai mari raportate la numărul de alegători care au participat la procesul electoral.
Jumătate de milion de români au votat degeaba| Foto: Roxana Maura - monitorulcj.ro
Numărul voturilor nule la alegerile din 9 iunie reprezintă 5,1% din voturile exprimate, faţă de 2019 când acesta a fost de 2,89%, fiind unul dintre procentele cele mai mari raportate la numărul de alegători care au participat la procesul electoral, relevă un raport realizat de Expert Forum (EFOR).
EFOR precizează că datele din raport au rezultat din prelucrarea informaţiilor parţiale publicate pe prezenta.roaep.ro pe 12 iunie pentru alegerile pentru primari şi Consilii locale şi din prima jumătate a zilei de 13 iunie pentru europarlamentare.
În urma analizei, s-a constatat că numărul voturilor nule la alegerile din 9 iunie a fost „unul dintre cele mai mari” raportat la numărul de alegători care au participat la procesul electoral.
„Din 9.440.962 de voturi exprimate, 488.261 de voturi au fost declarate nule, ceea ce înseamnă 5,1% din voturi. În 2019, numărul acestora a fost de 274.415 din 9,3 milioane de alegători, adică 2,89% din voturi. Situaţia de anul acesta este comparabilă cu cea din 2014, când 5,83% dintre voturi au fost declarate nule”, a explicat EFOR.
Cauzele pentru voturile nule, „dificil de stabilit”
Potrivit sursei citate, cauzele pentru care s-a înregistrat acest număr ridicat de voturi nule sunt „dificil de stabilit”, putând fi vorba fie erori de completare a procesului verbal, „dar atunci se pune întrebarea cum au fost validate aceste procese verbale de către birourile electorale de circumscripţie”, fie un vot de protest, fie pe buletinele de vot nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, fie anularea intenţionată a unor buletine de vot.
„În orice caz, procentul este ridicat. Cel mai mare procent a ajuns la 85% într-o singură secţie de votare din străinătate”, indică raportul EFOR.
Conform documentului, la nivel de judeţ, cele mai multe voturi nule au fost înregistrate în Vrancea şi Vaslui (6,7%), iar cele mai puţine în Hunedoara, Timiş, Ilfov, Harghita şi Cluj (aproximativ 4%).
În 10 judeţe numărul voturilor nule este mai mare de 6%, în străinătate acesta este de 2,5%, iar în sectoarele din Bucureşti între 2,6% (Sectorul 1) şi 3,8% (Sectorul 5).
„Deşi nu există o limită clară de la care numărul de voturi nule devine problematic, considerăm că 10% din voturi nule pe secţie poate deschide o discuţie despre ce s-a întâmplat în secţia respectivă, dacă procesul verbal a fost completat corect sau dacă există alte indicii de nereguli”, mai apreciază EFOR în raport.
Faţă de alegerile din anul 2019, cele mai mari creşteri procentuale ale voturilor nule în 2024 în judeţe se regăsesc în Sibiu (o creştere de 350%),Tulcea (264%), Suceava şi Satu Mare (250%), Braşov (220%), Dolj (209%), Bistriţa Năsăud (215%), Ialomiţa (201%).
La nivelul localităţilor, conform raportului, cele mai multe voturi nule au fost înregistrate în localitatea Belin din Covasna (34%) şi Racoş (Braşov), iar în localitatea Osica de Jos din Olt nu a existat niciun vot nul.
„În unele dintre localităţi creşterea procentuală de buletine nule faţă de 2019 este de aproape şapte ori (Belin, Racoş). Cu toate acestea, există creştere de 20 de ori (Poronina Mare - Mehedinţi), 12 ori (Vărşag - Harghita, Lelese - Harghita sau Ghidici - Dolj) sau de nouă ori (Topalu - Constanţa sau Perişor - Dolj). Cel mai probabil este o creştere care nu poate fi pusă doar pe seama greşelilor făcute de alegători", mai susţine Expert Forum.
La nivelul secţiilor de votare în ţară, cel mai mare număr de voturi nule este în localitatea Belin, la secţia 102, unde procentul a ajuns la 65%, urmată de Şomcuţa Mare (Maramureş) - 62% şi Racoş - 50%, iar în 151 de secţii nu s-a anulat niciun buletin.
În străinătate numărul de voturi nule e mai redus, procentul de buletine anulate fiind de 2,5%.
„Comparativ, la alegerile pentru primari, procentul de voturi nule era la data analizei de 3%, adică 275.505 din 9.055.959 de buletine. La Consilii locale procentul era de 3,7%. Dacă ne uităm comparativ pe judeţele unde există un procent mare de buletine de vot nule, ele nu sunt neapărat aceleaşi ca în cazul europarlamentarelor. Adică pentru primari cele mai multe buletine de vot s-au anulat în Vaslui, Bacău şi Covasna (4%), urmate de Neamţ, Mureş, Satu Mare şi Dolj, între 3,5% şi 4%. Din Bucureşti în Sectorul 2 au fost anulate proporţional cele mai multe buletine de vot, adică 3%, comparativ cu doar 1,7% în Sectorul 6, 1,85% în Sectorul 3, 1,98% în Sectorul 1 şi 2,1% în Sectorul 4”, mai arată EFOR în raport.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
