Politică

România merge în direcţia bună!

<p><img class="caption" src="documente/stories/02_februarie/21_ziua/videoconferinta-prefecti.jpg" border="0" alt="Emil Boc - videoconferinţă cu prefecţii" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Emil Boc a afirmat, duminică, într-o videoconferinţă cu prefecţii, că adversarii politici devin disperaţi atunci când văd că România merge în direcţia bună din punct de vedere economic.</p> <p>“După cum puteţi observa, cu cât semnele bune apărute în economie încep să se multiplice, cu atât adversarii politici ai noştri devin mai disperaţi. Din punctul nostru de vedere, este treaba lor”, a declarat şeful Executivului.</p> <p>El le-a spus prefecţilor că au datoria să le explice oamenilor faptul că România are toate şansele ca la sfârşitul lunii martie să iasă din recesiune.</p>

“Aşa cum arată datele, şi dumneavoastră aveţi datoria să le explicaţi oamenilor pe înţelesul lor, România are toate şansele ca la sfârşitul lunii martie să iasă din recesiune şi să marcăm practic două trimestre de creştere consecutivă din punct de vedere economic. Spun asta, pentru că sunt multe date care vin în această direcţie. În primul rând, am încheiat cu succes un acord cu FMI, CE şi BM. Nu numai că ne-am respectat parametrii economici conveniţi, ci au fost realizări care ne dau certitudine că măsurile luate au început deja să-şi arate efectele”, a spus şeful Executivului. El a subliniat că, deşi FMI şi CE au prognozat pentru 2010 o scăderea economică de 1,9, ea a fost doar de 1,2%, fapt care, spune premierul, arată că măsurile luate de Executiv şi-au făcut efectul.

“În privinţa deficitului bugetar, oricât ar încerca cei de la alianţa socialistă să nege realităţile, ele sunt scrise negru pe alb, în concluziile FMI şi ale CE. România încheie cu un deficit de 6,5, nu de 6,8% anul 2010”, a mai spus Boc, citat de Agerpres.

Noul Cod al Muncii va flexibiliza piaţa

Guvernul va promova, în perioada următoare, la nivel politic şi parlamentar, modificarea Codului Muncii, noile reglementări fiind necesare în contextul crizei economice şi a competiţiei europene şi mondiale în ceea ce priveşte piaţa muncii, a afirmat primul-ministru Emil Boc, în cadrul videoconferinţei cu prefecţii.

“Guvernul a reuşit să adopte câteva reforme structurale majore: Legea pensiilor, a salarizării, Legea Educaţiei Naţionale, precum şi cele patru Coduri juridice. Sunt legi care au schimbat din temelii sistemul românesc. Legislaţia muncii trebuie să fie schimbată pentru a face faţă nevoilor prezentului”, a declarat şeful Executivului.

Premierul a arătat că noile reglementări care vor fi incluse în Codul Muncii vor duce la flexibilizarea pieţei muncii şi vor facilita găsirea unui loc de muncă. În acest sens, primul-ministru a dat exemplul extinderii perioadei pentru care vor fi încheiate contractele pe perioadă nedeterminată de la 24 la 36 de luni, modificare necesară în contextul implementării proiectelor finanţate din fonduri europene.

“Cei care lucrează la negru vor avea posibilitatea să aibă un contract de muncă şi să fie protejaţi şi din punctul de vedere al pensiilor, al şomajului, al sănătăţii şi evident, mai multe taxe plătite la bugetul de stat”, a afirmat primul-ministru. În paralel, a adăugat premierul, vor fi drastic înăsprite sancţiunile pentru angajatorii care utilizează munca la negru: “dacă şi în aceste condiţii va mai fi utilizată munca la negru, sancţiunea va fi închisoarea, nu doar amenda. Deci, o măsură extrem de dură pentru cei care vor continua să practice munca la negru, ca şi angajator”.

O altă modificare ce va fi inclusă în Codul Muncii vizează creşterea sporului pentru munca de noapte de la 15 la 25%. De asemenea, potrivit noului Cod al Muncii accentul va fi pus asupra performanţei, astfel încât concedierea angajaţilor va avea drept criteriu principal cel al performanţei, şi nu cel social, ca până acum. “Dacă nu vom face acest lucru nu vom reuşi să fim competitivi în niciun domeniu cu ceea ce se întâmplă pe piaţa muncii europene sau pe piaţa mondială a muncii”, a precizat primul-ministru.

Alte modificări menţionate de premier vizează extinderea perioadei de probă pentru angajarea unui salariat şi reglementarea rolului reprezentanţilor salariaţilor şi ai sindicatelor în diversele structuri ale întreprinderilor.

Pe de altă parte, primul-ministru a apreciat că România are toate şansele să iasă din recesiune la sfârşitul lunii martie, amintind că în 2010 s-a înregistrat o contracţie economică de 1,2%, adică sub cea prognozată de 1,9%, un deficit bugetar de 6,5%, sub ţinta estimată de 6,8%, precum şi scăderea ratei şomajului.

De asemenea, premierul a menţionat şi o serie de măsuri cu caracter social decise de Guvern: majorarea din 2011 a salariilor brute ale bugetarilor cu 15%, raport la octombrie, creşterea pensiilor cu 93 de lei, în medie, pentru 1.541.000 de persoane care beneficiază de grupele I şi II de muncă şi care au intrat în aceste categorii până în aprilie 2001. Efortul bugetar pentru plata creşterii acestor pensii a fost de 403 milioane de euro. “Acest efort bugetar nu ar fi fost posibil dacă România nu făcea reformele necesare în 2010 şi anume, să impună o lege a pensiilor care să aibă la bază principiul contributivităţii”, a subliniat premierul.

În ceea ce priveşte susţinerea mediului de afaceri, primul-ministru a menţionat
eliminarea impozitului minim şi opţiunea pe care o au IMM-urile de a alege între plata a 3% impozit pe venit sau 16% impozit pe profit. De asemenea, şeful Executivului a amintit Ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern, prin care tinerii întreprinzători sunt sprijiniţi pentru a-şi întemeia o firmă, sprijin atât sub forma garanţiilor guvernamentale, cât şi sub formă bănească. “Există resurse financiare pentru sprijinirea a peste 1.000 de firme de acest fel în anul 2011”, a arătat primul-ministru.

Pentru susţinerea autorităţilor locale şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, premierul a precizat că Executivul a aprobat în şedinţa de miercuri un act normativ prin care primăriile, consiliile judeţene sau alte autorităţi publice care contractează proiecte europene, dar nu au resurse financiare suficiente pentru cofinanţarea proiectelor, pot utiliza instrumentul garanţiei de stat în contractarea împrumuturilor bancare. În acest sens, Guvernul a aprobat pentru 2011 un plafon al garanţiilor guvernamentale de 300 de milioane de euro. De asemenea, a spus premierul, împrumutul pe care primăria, autoritatea locală îl va lua în acest scop, nu intră în plafonul de îndatorare.

“Am luat această decizie pentru a sprijini autorităţile locale în absorbţia fondurilor europene. Dacă există unele situaţii dificile în teren, le-am pus la dispoziţie acel instrument. Principiul este: primul venit, primul servit”, a declarat primul-ministru.

Pe de altă parte, premierul le-a solicita prefecţilor să aibă în vedere intrarea în vigoare a noii legi a Educaţiei şi a Ordinului de ministru, documente a căror aplicare vor conduce la depolitizarea conducerii şcolilor. “În urma intrării în vigoare a legii educaţiei, directorii de şcoli şi directorii adjuncţi au anumite incompatibilităţi în raport cu ceea ce înseamnă activitatea politică. În acest sens a fost emis ordinul ministrului Educaţiei, publicat în Monitorul Oficial, şi curg 15 zile, termen în care cei care se află într-o asemenea situaţie trebuie să opteze. Este un prim element de reformă, extrem de important pentru ceea ce înseamnă depolitizarea conducerii şcolilor”, a subliniat primul-ministru.

Boc către prefecţi: “Combateţi diversiunile televiziunilor”

Premierul Emil Boc le-a cerut prefecţilor să le explice oamenilor care sunt realităţile economice şi să combată “diversiunile lansate de posturile de televiziune”, cu privire la salarii şi pensii.

“Rata şomajului este în continuă scădere şi, dacă este să vorbim despre salarii şi pensii, trebuie iarăşi să le explicaţi oamenilor exact aşa cum stau lucrurile şi să încercaţi, atât cât puteţi, să combateţi diversiunile lansate de posturile de televiziune, în special mă refer aici la Antena 3 şi Realitatea”, a spus Boc, duminică, într-o videoconferinţă cu prefecţii.

În privinţa salarizării, premierul susţine că orice semn bun ar apărea, se încearcă distrugerea sa de cei care sunt “disperaţi” că România merge în direcţia bună.

“Despre pensii nu aţi văzut nicio ştire pe la aceste posturi de televiziune să spună şi să arate faptul că 1.541.000 de pensionari din România, de la 1 ianaurie, beneficiază de grupele unu şi doi de muncă, pentru cei care au intrat în această categorie până în aprilie 2001. Este vorba de o creştere medie a pensiei de 93 de lei. Asta înseamnă că au fost creşteri de 150 de lei, dar şi de 50-60 de lei. Efortul bugetar este de 403 milioane de euro, acest efort bugetar nu ar fi fost posibil să fie acordat, dacă România nu făcea reformele necesare în 2010”, a explicat Boc.