Politică
Comisia de la Veneția, despre anularea rezultatelor alegerilor din România: „Poate fi permisă doar în situații excepționale”.
Puterea curților constituționale de a invalida alegeri ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar, arată raportul Comisiei de la Veneția.
Comisia de la Veneția: Puterea curților constituționale de a invalida alegeri ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale|Foto: monitorulcj.ro
În recomandările emise în cadrul raportului urgent publicat cu privire la anularea rezultatelor alegerilor de către curțile constituționale, pornind de la cazul anulării alegerilor prezidențiale din România, pe 6 decembrie 2024, de către Curtea Constituțională a României, Comisia de la Veneția arată că puterea curților constituționale de a invalida alegeri trebuie să fie limitată la situații excepționale și clar reglementată, potrivit Agerpres.ro
CITEȘTE ȘI:
CCR explică respingerea lui Georgescu: „Nu e perpetuă”
Raportul urgent, redactat pe baza observațiilor raportorilor, a fost emis pe 27 ianuarie conform articolului 14a al Regulamentului interior revizuit al Comisiei, aprobat de aceasta în Sesiunea Plenară din 14-15 martie.
Printr-o scrisoare din 13 decembrie 2024, Theodoros Rousopoulos, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a solicitat un raport urgent Comisiei de la Veneția cu privire la întrebarea următoare: În ce condiții și potrivit căror norme juridice o curte constituțională poate invalida alegeri, pornind de la recentul caz din România.
Recomandările Comisiei de la Veneția
În raportul publicat pe site-ul său la 18 martie, Comisia de la Veneția formulează următoarele recomandări cheie:
A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral, iar astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de către cel mai înalt organism judiciar, de către Curtea Constituțională sau de către o curte electorală specializată atunci când există un astfel de organism judiciar.
B. Puterea curților constituționale de a invalida alegerile ex officio - dacă există - ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar.
C. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral să fi putut afecta rezultatul votului.
D. Procesul decizional referitor la rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli atât de însemnate, încât ar fi putut influența rezultatul alegerilor. Părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, iar puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiunile electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condiții prevăzute de lege. Deciziile trebuie luate în termene rezonabile.
E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali interesați publici și privați, precum și pe baza influenței media, în special a rețelelor sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate.
F. Statele ar trebui să reglementeze consecințele distorsiunilor informaționale, atacurilor cibernetice și altor amenințări digitale la adresa integrității alegerilor. Candidaților și partidelor trebuie să li se acorde acces just și echitabil la media online, și ar trebui implementate reglementări pentru a asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor Internetului nu favorizează anumite partide sau anumiți candidați în detrimentul altora.
G. Regulile generale de finanțare și transparență de campanie ar trebui să se aplice campaniilor online care utilizează platforme de social media. Statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze că publicitatea electorală online trebuie să fie identificată ca atare și să fie transparentă, și ca platformelor de social media să li se ceară să dezvăluie date despre publicitatea politică și sponsorii lor.
CCR: Nu e o sancționare perpetuă
Curtea Constituțională României a explicat, la finalul săptămânii trecute, prin intermediul unei informări, contextul în care au fost respinse contestațiile depuse de Călin Georgescu la decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a-i refuza înregistrarea candidaturii la alegerile prezidențiale din luna mai.
CITEȘTE ȘI:
CCR a respins contestația lui Călin Georgescu privind decizia BEC de invalidare a candidaturii la alegerile prezidențiale
Potrivit judecătorilor Curții Constituționale, BEC avea nu doar competenţa, ci şi obligaţia să verifice condiţiile de eligibilitate ale candidaților. Astfel, conform explicațiilor oferite de CCR, Biroul Electroral Central a respins candidatura lui Goergescu în conformitate cu prevederile constituționale.
De asemenea, Curtea Constituțională arată în hotărâre că respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii și valori constituționale nu conduce la o sancționare perpetuă a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României.
„Curtea Constituțională a stabilit că respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii și valori constituționale nu conduce la o sancționare perpetuă a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de președinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale fundamentale”, arată CCR.
De altfel, după cum semnala președintele CCR, Marian Enache, în ceea ce privește alegerile prezidențiale, „contestațiile privind elementele esențiale ale procesului electoral sunt supuse procedurilor Curții Constituționale, și nu procedurii instanțelor de judecată, în considerarea elementelor specifice ale acestor alegeri, precum și a importanței acestora pentru protejarea și garantarea suveranității și identității constituționale”, arăta Marian Enache, președintele Curții Constituționale.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
