Politică
Alegeri Prezidențiale 2025. Careul independenților: Nicușor Dan, Victor Ponta, Daniel Funeriu și Ion Banu. (partea I)
• Un candidat pro-american cu opinii trumpiste și susținător al armelor de foc, un chimist deopotrivă lăudat și înjurat pentru reformarea examenului de Bacalaureat, un olimpic la matematică netuns care a băgat spaima în constructorii din București și un fost premier care se visa micul-Titulescu și a ajuns primul la Mar-a-Lago să se pozeze cu o șepcuță MAGA alături de Trump. • Ei sunt cei patru independenți care vor să îi convingă pe români că ar fi buni de Președinte!
Alegeri Prezidențiale 2025. Careul independenților: Nicușor Dan, Victor Ponta, Daniel Funeriu și Ion Banu | Foto: monitorulcj.ro
Alegerile prezidențiale din 2025 se apropie, iar lista celor 11 candidați include nume cunoscute, dar și figuri mai puțin familiare publicului larg.
Astăzi vi-i prezentăm pe cei patru independenți de pe buletinul de vot: John-Ion Banu Muscel, Daniel Funeriu, Victor Ponta și Nicușor Dan.
Emigrant în SUA și susținător al armelor de foc. Cine este candidatul independent John-Ion Banu-Muscel?
Ion-John Banu-Muscel este candidat independent la alegerile prezidențiale din luna mai curent. El va fi poziția 9 în buletinul de vot.
Programul său prezidențial este axat pe revizuirea Constituției, creșterea rolului referendumului, reforme economice și politice, precum și o „poziționare distinctă” a României în Uniunea Europeană.
CITEȘTE ȘI:
Alegeri prezidențiale 2025. BEC a stabilit ordinea candidaților pe buletinele de vot
Ion Banu este inginer mecanic de profesie. A absolvit Universitatea Politehnică din Bucureşti. În 1985 a emigrat, oficial, în SUA „din motive politice”, potrivit actualului candidat la prezidențiale.
Ajuns în SUA, Ion Banu şi-a luat prenumele de „John”. Ulterior, a adăugat şi numele „Muscel”, „ca un omagiu” pentru oraşul Câmpulung Muscel, locul în care a copilărit. Astfel, numele complet al candidatului la prezidențiale este John-Ion Banu Muscel.
Primul job al lui John Ion Banu, în SUA, a fost la o firmă specializată în cercetări și echipamente oceanografice, General Oceanics Inc. În 1990, Banu a înființat Ocean Test Equipment Inc, cu același profil, firmă pe care o conduce până în prezent, potrivit datelor de pe pagina web a companiei.
Tot în Florida, Banu a fondat Liga Româno-Americană.
În 2017, Banu a înregistrat, în România, Partidul Națiunea Română (PNRo). Doi ani mai târziu, în iunie 2019, Banu și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de președinte al României. La acel scrutin a obținut 0,3% din voturile alegătorilor.
În 2025, Banu și-a depus, din nou, candidatura la prezidențiale. Aceasta a fost validată, însă BEC a notificat procurorii că suspectează că unele dintre semnăturile depuse ar putea fi false.
CITEȘTE ȘI:
Prezidențiale 2025. S-a încheiat perioada de depunere a candidaturilor la BEC: opt candidați înscriși și opt respinși.
Banu este și cel mai bogat dintre candidații la Președinție, potrivit declarației de avere. El deține 78 de hectare de teren în țară și 135 în SUA.
Controverse
Ion Banu este susținător autoproclamat al lui Trump, menționând despre acest fapt, în repetate rânduri, în spațiul public.
„În ceea ce priveşte preşedintele Trump, pe care eu l-am susţinut, sunt republican în SUA”, declara Banu, în 2019, pentru Digi24.
Anterior, Banu era un susținător al ideii ca românii să poarte arme.
„Să știți că a deține arme nu e rău, cum cred încă mulți români. Dacă aș avea putere de decizie, le-aş da oamenilor dreptul să deţină arme și în România. Trebuie să te poți apăra, dacă ești în pericol”, spunea Banu.
În interviurile acordate pentru mass-media, în perioada 2017 - 2018, Banu evita să se poziționeze drept pro-european sau eurosceptic: „pro-european înseamnă să fii cu totul vândut, sceptic ar putea să fie mai puţin adevărat, pentru că sunt pentru Uniune”
Cercetător științific, fost șef la Educație și consilier al lui Băsescu. Cine este candidatul la prezidențiale Daniel Funeriu?
La alegerile prezidențiale din luna mai, Daniel Funeriu candidează independent. Numele lui va fi pe poziția 10 în buletinele de vot.
În martie curent, Funeriu a declarat că România ar trebui să acţioneze ca un liant între Statele Unite şi Uniunea Europeană. În plus, el a criticat autorităţile care nu au ţinut din timp legătura cu echipa noului preşedinte american, transmite Digi24.
„Rolul nostru acum e să ridicăm nivelul deliberării publice, să stabilim un standard comportamental înalt, să ne concentrăm pe lupta cu viitorul şi să nu disipăm energie în războaiele trecutului”, a scris Funeriu pe pagina sa de Facebook, în ziua în care și-a depus candidatura la BEC.
CITEȘTE ȘI:
Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, în cursa pentru prezidențiale: „Da, vreau să candidez la președinția României”
Daniel Funeriu este chimist de profesie. În perioada în care a fost elev s-a stabilit la Strasbourg, loc în care și-a făcut studiile, a obținut diploma de inginer chimist și a susținut doctoratul, fiind coordonat de profesorul J.M. Lehn, laureat al Premiului Nobel.
Ulterior, Funeriu a lucrat cercetător științific la institutele de cercetare din SUA, Japonia şi Germania.
Funeriu a revenit în România după anul 2006 și a început să se implice în viața politică.
Mai cu seamă, în 2007 a candidat din partea Partidului Liberal Democrat (PLD) la alegerile europarlamentare. În 2008 devine europarlamentar, funcție pe care o ocupă până iulie 2009. În acea perioadă PLD fuzionează apoi cu Partidul Democrat, iar Funeriu se înscrie în noul Partidul Democrat Liberal (PDL).
Câteva luni mai târziu, după alegerile prezidenţiale din decembrie 2009, câştigate de Traian Băsescu, Daniel Funeriu este numit ministru al Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în Guvernul Boc 2.
CITEȘTE ȘI:
Ministrul în papuci de casă. Cine e politicianul care nu purta pantofi la birou?
La acel moment, Funeriu declanşează o amplă reformă în sistemul de învăţământ. În 2011, a introdus, în premieră, camere video la examenul de Bacalaureat, măsură care a stârnit mai multe nemulțumiri, iar rata de promovare a examenului a scăzut cu peste 20%.
În această funcție, Funeriu s-a menținut până în 2012, când premierul Emil Boc a demisionat din funcţie ca urmare a protestelor stradale.
Ulterior, Daniel Funeriu a fost numit de Băsescu în funcția de consilier prezidenţial în domeniul educaţiei.
În 2014, când Băsescu a creat Partidul Mișcarea Populară (PMP), Funeriu a candidat la șefia formațiunii politice, însă a fost învins de Elena Udrea.
CITEȘTE ȘI:
Daniel Funeriu se înscrie în Partidul Mişcarea Populară
Din acel moment, Funeriu s-a retras din peisajul politic în cercetare, activând în calitate de cercetător în cadrul Institutului Charles Sadron, din Franța.
În 2023, a devenit Înalt Consilier UE în R. Moldova, în domeniul educației și cercetării.
În ianuarie 2025, Funeriu și-a anunțat intenţia de a candida pentru funcţia de președinte al României. Tot atunci a precizat că nu se va retrage sub nicio formă şi că va merge „până la capăt” cu acest demers.
CITEȘTE ȘI:
Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu şi-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale
Controverse
În timpul mandatului său de ministru, Funeriu a fost des atacat de alianța PSD-PNL. Principalul motiv erau reformele pe care le propune în sistemul de educație.
Diploma sa de Bacalaureat a devenit un alt subiect controversat, în anul 2012. Mai cu seamă, în perioada în care era ministrul Educației, era vehiculată informația că nu promovat examenul de Bacalaureat în Franța. Drept urmare, Funeriu și-a prezentat diploma în direct.
În 2014, Daniel Funeriu era unul dintre foștii miniștri care a fost acuzat de abuz în serviciu în dosarul licențelor Microsoft. În acel caz, prejudiciul estimat de anchetatori era de 300 de milioane de euro.
CITEȘTE ȘI:
DNA cere URMĂRIREA PENALĂ a nouă foşti miniştri, în cazul licenţelor Microsoft și a Programului „Sistem Educaţional Informatizat”
În 2018, În cazul lui Daniel Funeriu, procurorii au constatat că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”.
Funeriu, în nenumărate rânduri, a fost catalogat drept „arogant” din cauza stilului său de exprimare. După ce a ieșit din politică activă, a rămas o figură vocală pe rețelele sociale, unde a adus comentarii dure la adresa unor personalități publice, stârnind controverse.
CITEȘTE ȘI:
Adrian Papahagi și Daniel Funeriu despre „suveranismul” lui Georgescu: „E un «guru cu zorzoane»”
Matematician, devenit primar, după încercări repetate. Cine este candidatul Nicușor Dan?
La alegerile prezidențiale din luna mai 2025, Nicușor Dan este candidat independent. Pe buletinul de vot acesta va fi pe poziția nr. 11.
Potrivit comunicatelor oficiale, ofera lui Nicușor Dan este „un președinte care cunoaște mecanisme administrative și juridice și poate strânge forțe sănătoase din societate pentru reforma statului”, „un președinte care să aducă împreună diferitele Românii. Să prețuiască ce avem în comun și să lupte împotriva a ceea ce le desparte” și „un set de valori sănătoase: onestitate, competență, muncă, curaj”.
CITEȘTE ȘI:
Nicușor Dan consideră că nu este „corect democratic” ca CCR să poată opri din cursă un candidat. Declarații de la Cluj.
Nicușor Dan este matematician de profesie. A absolvit Facultatea de Matematică a Universității din București, apoi și-a continuat studiile în Franța, unde a obținut un doctorat în matematică.
În momentul în care s-a întors în România, Nicușor Dan a fost angajat la Institutul de Matematică asociat Academiei Române. Ulterior, împreună cu alți colaboratori, a înființat Școala Normală Superioară București.
Tot în acea perioadă, Nicușor Dan a devenit o voce importantă în activismul civic. El s-a implicat în lupta pentru protejarea patrimoniului urban, fondând Asociația Salvați Bucureștiul.
2012 este primul an în care Nicușor Dan a candidat la funcția de primar general al capitalei. Pentru el și-a dat votul 9% dintre alegători.
În 2015, Nicuşor Dan a lansat partidul Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB), care, un an mai târziu devine Uniunea Salvaţi România (USR). Mai mult, la scrutinul parlamentar, din 2016, USR a intrat în Parlament cu un scor de 9%, Nicuşor Dan fiind preşedintele partidului şi deputat de Bucureşti.
Tot în 2016 a avut loc o altă încercare a lui Nicușor Dan de a ajunge la cârma Primăriei București. Atunci, a fost învins de Gabriela Firea.
Un an mai târziu, în 2017, a demisionat din USR, după ce majoritatea membrilor partidului au votat, intern, ca formațiunea să se poziţioneze împotriva referendumului pentru familia tradiţională.
În 2020, Nicușor Dan a fost ales edilul capitalei. Mai mult, în 2024, a fost reales în această funcție, cu peste 47% din voturi.
Câteva luni mai târziu, în decembrie 2024, Nicușor Dan a anunțat că va candida la scrutinul prezidențial din 2025.
„Românii au transmis la alegeri că nu se mai poate, că s-a mințit prea mult, că politicienii se prefac că încearcă să le rezolve problemele și că instituțiile nu se ocupă de lucrurile de care trebuie să se ocupe. E nevoie de schimbare fundamentală a modului în care statul răspunde la așteptările cetățenilor”, a spus, la acel moment, Dan.
Nicușor Dan și-a depus candidatura la prezidențiale: „Vocea oamenilor se va auzi mult mai mult”
Controverse
La momentul depunerii candidaturii pentru prezidențiale, în dreapta lui Nicușor Dan a stat un colonel SRI în rezervă. Mai mult, același bărbat apare alături de primarul care țintește prima funcție în stat la aproape toate deplasările sale electorale în țară, scria Recorder, la 18 martie.
O zi mai târziu, la 19 martie, Nicușor Dan a anunțat că fostul ofițer SRI, Daniel Ene, s-a retras din echipa sa de campanie pentru prezidențiale.
„Eu sunt susținut în campania aceasta și de niște partide mai mici – PMP, Forţa Dreptei şi aşa mai departe. În fiecare weekend ne-am dus în țară și fiecare dintre partide a venit cu voluntari care să dea pliante, să împartă șepci. Domnul acesta este din Forța Dreptei Vrancea și a participat la manifestările astea. N-am știut de la început, am aflat că este pensionat din SRI. Nu mi s-a părut ceva în neregulă și chiar domnia sa s-a retras, ca să nu mai existe nicio suspiciune”, a explicat Nicușor Dan, potrivit Observatornews.ro.
Nicușor Dan este susținut și de partidul Forța Dreptei în cursa prezidențială
În 2024, Nicușor Dan a depus o plângere la Parchetul General, în urma apariției în spațiul public a unui document prin care îi era atribuită calitatea de colaborator al fostei Securități.
De cealaltă parte, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a certificat, în 2012 și 2017, că Nicușor Dan nu a avut vreun angajament de colaborare cu Securitatea.
Fost prim-ministru, lider PSD, iar acum independent. Cine este candidatul Victor Ponta?
Victor Ponta este un alt candidat independent la alegerile prezidențiale din luna mai. În buletinele de vot va fi pe poziția nr. 6.
Cursa pentru fotoliul de președinte Ponta o începe prin a menționa că „România are nevoie de un nou început”, vorbind despre schimbare și despre faptul că România va ajunge „pe primul loc”.
„Mă doare sufletul pentru „poporul pesedist”, care este umilit și desconsiderat! Eu îl apăr și îl prețuiesc – din păcate, conducătorii lor i-au vândut încă o dată „boierilor” aroganți de la PNL, mafiilor transpartinice și Sistemului lui Iohannis! Eu îi voi reprezenta cu cinste și onoare”, a scris Ponta pe pagina sa de Facebook, în ziua în care și-a depus candidatura la BEC.
CITEȘTE ȘI:
Cum îi răspunde Horia Nasra lui Victor Ponta. “Un plagiator şi un om politic slab nu poate să emită păreri despre statutul partidului”.
Victor Ponta are studii în drept.
În 2001, când Adrian Năstase a ajuns prim-ministru, l-a numit pe Victor Ponta şeful Corpului de Control al Guvernului.
În 2003, Victor Ponta a fost ales preşedinte al Tineretului Social Democrat şi vicepreşedinte al PSD.
La alegerile parlamentare din 2004, Ponta devine deputat de Gorj, se menține la conducerea PSD şi, apoi, ajunge vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
În 2008, Ponta obţine al doilea mandat de parlamentar. După alegeri, este numit ministru pentru relaţia cu Parlamentul în Guvernul Boc 1. În 2010, Ponta ajunge la șefia PSD, partid care împreună cu PNL formează Uniunea Social-Liberală (USL).
În 2012, Guvernul Ungureanu cade, iar Victor Ponta este numit prim-ministru. La alegerile parlamentare din același an, PSD şi PNL candidează pe liste comune sub sigla USL şi obţin peste 60% din mandate.
În 2014, USL se rupe, iar Victor Ponta devine candidatul PSD la alegerile prezidenţiale, unde a pierdut în turul al doilea.
În 2015, Ponta a anunţat că demisionează din fruntea partidului, după ce a fost deschis un dosar penal în care îl ancheta pentru spălare de bani în Dosarul Turceni-Rovinari. Menționăm că, ulterior, Ponta a fost achitat în acest dosar. Tot în 2015 Ponta a demisionat şi din fruntea Guvernului, ca urmare a tragediei de la Colectiv.
În 2017, Ponta a fost exclus din PSD și a format un nou partid - ProRomânia, care, ulterior, a participat la mai multe scrutine.
Perioada 2020 - 2023 este cea în care Ponta face o pauză de la viața politică. Ulterior, a fost numit, de premierul Marcel Ciolacu, consilier onorific pentru relaţii economice internaţionale.
La parlamentarele din 2024, Ciolacu i-a oferit un loc eligibil pe lista PSD, iar Victor Ponta a ajuns din nou deputat.
Controverse
Ponta figurează în cel mai cunoscut caz de plagiat din România. El a obținut titlul de doctor în drept la Universitatea din București în iulie 2003, cu teza „Curtea Penală Internațională”.
Plagiatul a fost dezvăluit în 2012 de revista Nature, care a scris că a văzut documente compilate de o sursă anonimă ce arătau că mai mult de jumătate din teza de 432 de pagini a lui Ponta constă în texte duplicate.
CITEȘTE ȘI:
„Adevărul”: Victor Ponta a minţit că a făcut masteratul la Catania
În 2016, ministrul Educaţiei de la acea vreme, Mircea Dumitru, a semnat ordinul de retragere a titlului ştiinţific de doctor în Drept în cazul lui Victor Ponta.
Ponta a deschis atunci două procese în instanţă, în care a cerut suspendarea, respectiv anularea ordinului ministrului Educaţiei, însă acţiunile sale au fost respinse.
Un dintre controversele în care apare numele lui Ponta este legată de diploma sa de master la Universitatea din Catania, din 2012.
Mai exact, în CV-ul premierului Victor Ponta a figurat un master în drept penal internaţional pe care l-ar fi făcut între martie şi iunie 2000, la Universitatea din Catania. După izbucnirea scandalului plagiatului, acest master a dispărut din CV-ul său. Premierul Victor Ponta a explicat atunci presei că a şters masterul din Catania, deoarece a dorit să păstreze în CV doar ceea ce îi „cere legea pentru a fi prim-ministru”.
Articol realizat de Olga SCRIPNIC
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
