Politică
Legea care obligă ONG-urile să publice numele donatorilor. Păreri împărțite la politicieni din Cluj: „Europa a repins deja această lege” / „Dorim transparență”.
Senatul României a adoptat un proiect de legea care prevede ca ONG-urile vor fi obligate să publice numele unor donatori. Inițiativa AUR și PSD a fost imediat criticată de către organizațiile non-guvernamentale.
Senatul României a adoptat o lege care va obliga ONG-urile să publice numele celor care donează | Foto: Inquam Photos / George Călin
Luni, 18 mai 2026, Senatul României a adoptat un proiect de lege care prevede ca organizațiile non-guvernamentale (ONG) trebuie să facă publice identitatea celor care donează mai mult de 5.000 de lei.
„Asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile au obligaţia să depună anual, o declaraţie cu privire la toate veniturile şi sursele de finanţare ale acestora din anul anterior, indiferent de provenienţa lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice - pentru sume mai mari de 5.000 de lei, şi juridice”, se arat în forma proiectului de lega adoptat de Senat.
Potrivit documentului, declarația se depune la ANAF, odată cu situațiile financiare anuale și se publică pe o pagină specială pe site-ul fiscului, unde sunt protejate datele cu caracter personal, dar va apărea numele donatorului.
Sancțiuni dure pentru neconformare
Totodată, ONG-urile care nu se conformează riscă suspendarea activități sau chiar dizolvarea.
„Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin.(1) atrage suspendarea de drept a activităţii persoanei juridice până la momentul confomării, dar nu mai mult de un an, după care aceasta este dizolvată de drept”, se mai arată în proiectul de lege.
Inițiatoarea legii, Ramona Bruynseels, deputată AUR de Cluj: „Acoperim donatorii care ar putea influența orientarea ONG-urilor”
Reporterii monitorulcj.ro au luat legătura cu mai mulți parlamentari de Cluj, inclusiv deputata Ioana Ramona Bruynseels (AUR), una dintre inițiatoarele acestui proiect de lege.
Deputata AUR a precizat că proiectul nu impune ONG-urilor restricții asupra activității lor, nu le condiționează existența și nu le limitează cauzele, ci introduce o singură cerință, de transparență: Donațiile sub pragul de 5.000 de lei rămân, în continuare, private.
Potrivit acesteia, pragul a fost calibrat astfel încât să acopere „donatorii semnificativi, cei care, prin volumul contribuției, pot influența orientarea unei organizații, fără să atingă donatorul obișnuit, care își susține modest o cauză”
Ramona Bruynseels a explicat de ce contează acest principiu
„Sectorul neguvernamental are un rol important în viața publică românească. ONG-urile participă la dezbateri legislative, formulează poziții asupra unor decizii care privesc întreaga societate, comunică public cauze și valori. Această influență este firească și necesară unei democrații funcționale. Tocmai pentru că această influență există, cetățeanul are dreptul să cunoască cine finanțează semnificativ vocea publică pe care o ascultă. Este același principiu pe care îl aplicăm partidelor politice, companiilor cotate la bursă, fundațiilor politice, și pe care, cu acest proiect, îl extindem coerent și asupra organizațiilor non-guvernamentale cu impact public real. Transparența nu este un instrument împotriva societății civile. Este un partener al credibilității ei. ONG-urile bine conduse știu deja acest lucru, multe dintre ele își publică, de bunăvoie, principalii finanțatori, pentru că au înțeles că vizibilitatea construiește încredere”, a spus Ramona Bruynseels.
Deputata AUR a spus că este legitimă critica venită din partea unor ONG-uri și politicieni clujeni și nu o tratează cu indiferență.
„Vin din același oraș, am crescut între aceiași oameni, iar Clujul este un centru cu o tradiție civică pe care o respect. Două sunt îngrijorările principale:
- că transparența ar putea inhiba donatorii
- că ar putea deveni instrument de presiune politică
Răspunsul meu este simplu: dacă o donație este făcută legal, dintr-o sursă licită, pentru cauze declarate, publicarea ei nu poate fi decât un act de normalitate civică. Organizațiile serioase din Cluj, și știu mai multe dintre ele, lucrează deja, prin auditori, raportări către finanțatorii lor și parteneriate transparente, în condiții mult mai stricte decât cele introduse de acest proiect. Pentru ele, schimbarea va fi minimală. Iar îngrijorarea cu privire la «presiune politică» merită o reflecție onestă: transparența nu generează presiune; opacitatea da. Atâta vreme cât donațiile sunt legale, declararea lor publică nu poate fi un risc decât pentru cei pentru care, în mod paradoxal, secretul însuși era contractul”, a mai adăugat Bruynseels.
Inițiatoarea proiectului de lege a mai adăugat că este deschisă la dialog cu reprezentanții societății civile, inclusiv cu cei din Cluj.
„La stadiul Camerei Deputaților, dacă apar amendamente tehnice pertinente, privind protecția datelor cu caracter personal, calendarul implementării sau aplicarea diferențiată pe tipuri de organizații, sunt disponibilă să le iau în calcul. Direcția însă este una pe care o consider firească într-o democrație matură: transparența finanțării societății civile este parte din încrederea pe care cetățeanul o așteaptă de la sectorul neguvernamental. Acesta este principiul. Și pe acesta îl susțin”, a conchis Ramona Bruynseels.
Alexandra Oană, USR Cluj: „PSD și AUR au votat o lege pe care Europa a respins-o deja”
Am stat de vorbă și cu Alexandra Oană, consilier local în Cluj-Napoca, cea care a criticat anterior acest proiect de lege.
Aceasta a spus pentru monitorulcj.ro că legea adoptată săptămâna aceasta de Senat privind finanțarea ONG-urilor nu este despre transparență, ci este despre control și frică și a adăugat că ONG-urile raportează deja sursele de finanțare către ANAF.
„Statul știe cine donează și cât. Ceea ce face această lege în plus este să publice numele donatorilor, astfel încât oricine, inclusiv angajatorul, primarul sau omul de partid din cartier, să poată vedea că ai donat pentru un adăpost de câini sau o organizație care monitorizează cheltuirea banilor publici. Într-o țară cu o cultură civică matură, poate n-ar fi o problemă. În România de azi, este o invitație la represalii. PSD, deși încă ține la fațada de partid european, a votat acest proiect alături de AUR fără să clipească, deși legea pe care tocmai au votat-o a fost condamnată de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul Ungariei. Nu e o chestiune de interpretare. E o lege pe care Europa a respins-o deja”, a declarat Alexandra Oană, pentru monitorulcj.ro.
Ca membru al Comisiei de Evaluare a proiectelor ce solicită finanțări nerambursabile în Consiliul Local Cluj-Napoca, Alexandra Oană spune că a văzut direct ce înseamnă când politicul interferează cu activitatea societății civile.
„Anul acesta, ONG-urile care depindeau de finanțările nerambursabile locale pe Legea 350 au fost deja grav afectate de întârzierea adoptării bugetelor locale. Apelurile de finanțare nu pot fi lansate fără buget aprobat. Acum, peste această realitate deja fragilă, vine o nouă lovitură:birocrație suplimentară, donatori intimidați și, ca sancțiune pentru neconformare, suspendarea și dizolvarea automată, fără judecător, fără proces, fără proporționalitate. Organizații care gestionează programe pentru copii cu dizabilități, servicii de îngrijire la domiciliu pentru bătrâni sau centre de paliație pentru bolnavii, toate vor fi tratate ca entități suspecte. Exact în domeniile unde statul a eșuat să fie prezent”, a mai spus Alexandra Oană.
Aceasta a mai adăugat că adoptarea în Senat nu e un accident legislativ, ci un tipar.
„Cei care îl construiesc știu exact ce fac: o societate civilă slăbită nu îi poate trage la răspundere”, a conchis Alexandra Oană.
Deputatul clujean Radu Moisin: „PNL va vota împotriva acestei legi, în forma actuală”
Am luat legătura și cu deputatul clujean Radu Moisin, care a spus că proiectul legislativ va fi analizat de grupul parlamentar al deputaților PNL.
„Trebuie să vedem cum iese (proiectul de lege - n.red.) din comisii. Să vedem dacă vor fi amendamente, dar din ceea ce am înțeles, în forma în carea arată acum proiectul legislativ (cea adoptată de Senat - n. red), opțiunea PNL esta să voteze împotrivă (la Camera Deputaților). Dezbatem proiecte mai complicate după ce trec de comisiile de specialitate sau înainte”, a spus Radu Moisin pentru monitorulcj.ro.
Deputatul PNL de Cluj a criticat și el forma în care proiectul a fost adoptat de Senat.
„Pare puțin cam excesivă formularea din textul legal. Vom analiza foarte serios. Nu o dată s-a întâmplat ca la camera Deputaților să treabuiască să remediem substanțial proiecte care au trecut de Senat poate fără o dezbatere suficientă. Invers nu prea se întâmplă. Mă gândesc că proiectul va fi analizat sigur în comisia de buget-finanțe a CAmerei Deputaților, poate și comisia juridică. Chiar dacă există o majoritate a altor partid, PNL ar putea fi împotrivă, cum a fost anterior în Camera Deputaților, când un proiect de lege trecut la Senat, care prevedea posibilitatea acordării unei părți din profitul firmelor către angajați, dar care, de fapt, ni s-a explicat că ar fi o formă de a plăti angajații la negru”, a mai spus Radu Moisin.
Acesta a mai precizat că o decizie rapidă va fi luată de grupul PNL rapid în cazul în care proiectul de lege este pus într-un regim rapid de adoptare, în următoarele săptămâni până se termină sesiunea parlamentară, iar dacă nu, la toamnă sau chiar mai mult.
Remus Lăpușan (PSD Cluj): „Nu văd vreo problemă în a fi transparent și în a publica lista cu donatorii”
Totodată reporterii monitorulcj.ro au luat legătura și cu deputatul clujean Remus Lăpușan.
Deputatul clujean Remus Lăpușan a spus că nu vede o problemă în a vedea exact care sunt persoanele care donează pentru ONG-uri în România.
„Nu văd vreo problemă în a fi transparent și în a publica lista cu donatorii. Nu cred că face nimeni ilegalități și nu cred că e rău să vedem exact care sunt donatorii. Probabil că proiectul a fost criticat, dar eu sunt pentru transparență. Nu înțeleg ce ar trebui să ne îngrijoreze?” a spus Remus Lăpușan, pentru monitorulcj.ro.
L-am întrebat pe deputatul social-democrat dacă va vota acest proiect de lege la Camera Deputaților.
„În acest moment, tot ce pot să vă spun este că așteptăm, ca proiectul să vină în dezbatere la Camera Deputaților. Vom vedea atunci care va fi decizia finală. Din câte știu și colegi din PNL au votat pentru/s-au abținut (la votul din Senat - n. red.). Fiecare hotărăște ce face. Nu înțeleg ce ar fi de ascuns. De ce să nu putem să vedem? (numele donatorilor - n. red.). Efectiv este o informare, în care este inclusă doar numele”, a conchis Remus Lăpușan.
Deputatul clujean Ovidiu Cîmpean (PNL): „PSD și AUR își exercită majoritatea pentru proiecte nocive”
Am luat legătura și cu deputatul clujean Ovidiu Cîmpean (PNL).
Deputatul clujean Ovidiu Cîmpean a declarat că PNL nu susține acest proiect de lege.
„Nu e oportună legea. Și, din păcate, vedem că alianța PSD-AUR are tot mai multe proiecte comune în Parlament, după ce au dărâmat Guvernul vedem că își exercită această majoritate și pentru proiecte nocive”, a declarat Ovidiu Cîmpean, pentru monitorulcj.ro.
Acesta nu a dorit să comenteze declarația inițiatoarei Ramona Bruynseels de la AUR.
„Vom vota (la Camera Deputaților - n. red.) împotriva acestui proiect. Recent am trecut un proiect foarte bun pentru ONG-uri, cei care fac proiecte în comunitate, proiecte cu tineri, persoane vulnerabile, tineri, sportivi. Noi încercăm să le facem viața mai ușoară, iar alții să îngreuneze proiectele organizațiilor non-guvernamentale”, a conchis Ovidiu Cîmpean.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
