Politică
Lista neagră a aleşilor care au votat superimunitatea
Cele două legi de modificare a Codului Penal care au trecut marţi pe repede înainte în Camera Deputaţilor, cu mai multe amendamente propuse de deputaţii jurişti ne întorc cu zece ani în urmă.
Lista neagră a aleşilor care au votat superimunitatea
Mai exact, parlamentarii au schimbat definiţia „conflictului de interese“, au scos actele administrative din sfera sa, au micşorat pedeapsa maximă de la 5 la 3 ani, au scos parlamentarii, preşedintele şi profesiile liberale din rândul funcţionarilor publici, au micşorat termenul prescripţiei speciale şi au mărit la maxim perioada în care un inculpat care îşi acoperă prejudiciul integral poate beneficia de reducerea pedepsei.
Gurzău a votat pentru „superimunitate”
Toţi deputaţii clujeni prezenţi marţi în şedinţă au votat pentru schimbarea definiţiei conflictului de interese, inclusiv un reprezentant al Opoziţiei. În ce priveşte cea de a doua lege care modifică definiţia „Funcţionarului Public“, votul a stat astfel: Aurelia Cristea (PSD)-da, Adrian Gurzău (PDL)- nu, Mircea Irimie (PC)-da, Mate Andras Levente (UDMR) -da, Radu Zlati (PNL) –da, Elena Uioreanu (PNL) -da.
De la vot au lipsit: Steluţa Cătăniciu (PNL), Cornel Itu (PSD), Ioan Moldovan (PC) și Adrian Oros (PNL).
Singurul deputat PDL care a votat pentru superimunitate a fost Adrian Gurzău. Acesta a spus „nu“ legii care modifică definiţia "Funcţionarului Public" , însă a votat cot la cot cu USL în ce priveşte modificarea definiţiei conflictului de interese. Cel mai probabil, spune el, a fost o „defecţiune tehnică“.
O temă falsă
Aleşii clujeni ai puterii care au votat pentru superimunitate se justifică susţinând că este o temă falsă şi că se exagerează. Deputatul liberal Elena Uioreanu spune că introducerea parlamentarilor în categoria demnitarilor este „de bun simţ“. „Funcţionarul public este cu totul alceva decât un parlamentar. În ce priveşte cea de a doua modificare, este o temă falsă pentru că noi în continuare vom putea fi cercetaţi, există legislaţie pentru asta. Am făcut o corectură necesară, dar eu consider că este o temă falsă“, a spus Elena Uioreanu.
Conservatorul Mircea Irimie subliniază, la rândul său că parlamentarul nu este funcţionar public. „Parlamentarul nu este funcţionar public, nu este angajat pe o perioadă determinată. Pe de altă parte nu este conflict de interese când un parlamentar sprijină un proiect din zona pe care o reprezintă“, a spus şi Irimie.
Nu a existat dezbatere
Unii reprezentanţi ai Puterii recunosc însă că s-au grăbit şi regretă faptul că nu a existat o dezbatere înaintea votului. „Nu îmi plac lucurile făcute peste noapte, îmi pare rău de data asta că am ascultat de colegii jurişti. Ar fi trebuit să fie o dezbatere să se înţeleagă că nu este vorba de o superimunitate, s-a exagerat. Pentru asta ar fi trebuit să fie dezbatere, să vadă şi lumea ce înseamnă aceste modificări“, a declarat Aurelia Cristea.
Ce presupun aceste modificări?
Prin scoaterea parlamentarilor din rândul funcţionarilor publici aceştia nu vor mai putea fi cercetaţi de DNA sau Parchet pentru fapte de corupţie care se aplică funcţionarilor publici, cum ar fi abuzul în serviciu, dar şi alte fapte cum ar fi conflictul de interese.
Scoţând actele administrative din sfera conflictelor de interese, această instituţie juridică a fost golită de conţinut. Practic, primarii sau miniştrii nu mai pot fi acuzaţi de conflict de interese.
Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că, în urma acestor modificări aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.
DNA a precizat că preşedintele, senatorii şi deputaţii, avocaţii, notarii şi executorii judecătoreşti nu vor mai putea fi cercetaţi şi sancţionaţi pentru infracţiuni de corupţie şi infracţiuni asimilate celor de corupţie, cum ar fi luarea de mită şi abuzul în serviciu.
„Menţionăm că pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA", a arătat instituţia, într-un comunicat de presă.
Consiliul Superior al Magistraturii a criticat, la rândul său, modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea.
