Politică
2014, anul legilor controversate şi al disputelor în Parlament
2014 a fost un an plin de dispute în Parlament şi de răsturnări de situaţii pe scena politică. O serie de legi şi proiecte controversate s-au aflat pe masa de lucru a aleşilor.
Printre legile controversate se numără reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, Legea amnistiei şi graţierii şi Ordonanţa privind migraţia aleşilor locali. În aproape toate situaţiile, câştig de cauza au avut partidele aflate la guvernare, se arată într-o analiză realizată de digi24.
Amnistia şi graţierea, cele mai disputate
Legea amnistiei şi graţierii a fost unul dintre actele normative cele mai disputate între Putere şi Opozitie. Social-democraţii au ţinut-o la sertar mai bine de un an de zile, deşi liderii PNL şi PDL au cerut cu insistenţă respingerea ei. În prima zi după ce votul românilor l-a desemnat preşedinte, Klaus Iohannis a cerut convocarea Parlamentului şi respingerea legii. La scurt timp după aceea, Victor Ponta a anunţat că aleşii coaliţiei de guvernare sunt de acord sa dea un vot negativ proiectului.
„Vreau să înţelegeţi un mesaj dat de stradă că dacă suntem duplicitari nu câştigăm nimic, chiar dacă suntem în stânga sau în dreapta cel mai bun lucru a fost că am respins-o”, spunea Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.
Ce prevedea proiectul
Legea privind aministia şi graţierea a fost iniţiată în februarie 2013 de deputaţii Mădalin Voicu şi Nicolae Păun. Proiectul celor doi prevedea amnistierea infracţiunilor pedepsite cu până la 4 ani de închisoare şi graţierea pedepselor de până la 6 ani de închisoare.
Însă nu toţi infractorii ar fi beneficiat de această lege. Excepţie făceau recidiviştii şi cei care se făcea vinovaţi de puncucidere, omor, lipsire de libertate, înşelăciune, evaziune fiscală.
După ce a fost respins de Senat, actul normativ a primit aviz pozitiv în comisia juridică a Camerei Deputaţilor. A doua zi, pe 10 decembrie 2013, a apărut pe ordinea de zi a plenului. Ziua a primit numele de "marţea neagră", iar legea amnistiei şi unele modificări ale codului penal au fost criticate de oficiali europeni.
O alta lege care a stârnit dispute intense a fost Ordonanta Guvernului privind reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. Şi Opoziţia a fost în principiu de acord cu o astfel de măsură, cu condiţia ca Executivul să precizeze de unde va acoperi golul lăsat în buget de reducerea contribuţiei. La dezbaterile din Senat, legea a fost susţinută chiar de către ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu.
Punctul culminant al disputei pe reducerea CAS a fost atins în luna iulie, când Traian Băsescu a refuzat să promulge legea şi l-a chemat la consultări pe Victor Ponta.
Parlamentul a adoptat legea la începutul lunii iulie, însă şeful statului a cerut reexaminarea ei. La începutul lui septembrie, parlamentarii au respins cererea preşedintelui. În aceste condiţii, Traian Băsescu a fost nevoit să o promulge.
Ordonanţa „traseiştilor“
Mari discuţii au fost si în privinţa Ordonanţei Guvernului care le-a permis aleşilor locali ca, timp de 45 de zile, să migreze de la un partid la altul. Opoziţia a mers până acolo încât i-a acuzat pe cei de la PSD că vor să fraudeze alegerile prezidenţiale printr-o astfel de măsură. Deşi actul normativ îşi produsese deja efectele în momentul dezbaterii sale în Parlament, atacurile dure au continuat.
Reprezentanţii Guvernului au susţinut că ordonanţa a fost emisă la cererea aleşilor locali.
Ulterior, CCR a declarat legea neconstitututională. Reprezentanţii Opoziţiei spun că vor cere în instanţă revocarea din funcţie a celor care au migrat spre Putere. De acest act normativ au profitat aproape 500 de primari liberali. Cei mai mulţi au ales PSD, principalul partid la guvernare.
O lege adoptată de Parlament, care a produs emoţie în rândul opiniei publice, a fost cea privind cartelele prepay. În fapt, se propunea ca din 2015 românii care doresc să-şi cumpere o astfel de cartelă sa fie obligaţi să furnizeze propriile date de identificare.
Problema au găsit-o tot judecătorii CCR, care au declarat legea neconstituţională.
