Politică
Prim-vicepreședintele CE: Combaterea corupției rămâne cea mai mare provocare și principala prioritate pentru România
România este pe drumul cel bun și trebuie să rămână pe această cale, iar combaterea corupției reprezintă în continuare cea mai mare provocare și principala prioritate, a declarat miercuri, la Bruxelles, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, cu ocazia adoptării raportului în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).
"România este pe drumul cel bun și trebuie să rămână pe această cale. Combaterea corupției reprezintă în continuare cea mai mare provocare și principala prioritate. Salutăm progresele înregistrate pe parcursul anului trecut, care vor trebui confirmate în 2015. Încrederea românilor în sistemul judiciar, în general, și în urmărirea penală a cazurilor de corupție, în special, a sporit, pe fondul unei creșteri a nivelului de profesionalism al sistemului judiciar în ansamblul său", a subliniat oficialul CE, citat într-un comunicat.
"Continuând împreună în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, care se bucură de un sprijin neechivoc din partea cetățenilor, Comisia își va menține sprijinul față de eforturile României de a obține rezultate în ceea ce privește independența numirilor în funcții de conducere din sistemul judiciar, finalizarea inițiativelor legislative în curs și combaterea sistematică a corupție", a adăugat Frans Timmermans.
Comisia Europeană a adoptat miercuri raportul privind progresele înregistrate de România în ultimele 12 luni în domeniul reformei judiciare și al luptei împotriva corupției, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).
Raportul evaluează progresele recente realizate de România. Această evaluare evidențiază o serie de domenii în care s-au înregistrat progrese în mod constant, fapt care indică durabilitatea acestora. Acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de autoritățile cu responsabilități în materie de integritate în vederea combaterii corupției la nivel înalt și-au menținut o dinamică remarcabilă. Acest lucru s-a reflectat în creșterea încrederii românilor în sistemul judiciar, în general, și în urmărirea penală a actelor de corupție, în special. Menținerea acestei tendințe a fost posibilă printr-un nivel mai ridicat de profesionalism al întregului corp judiciar în ansamblul său, inclusiv prin disponibilitatea arătată de membrii acestuia de a apăra cu mai multă consecvență independența justiției și prin aplicarea unei abordări mai proactive în ceea ce privește asigurarea consecvenței jurisprudenței. Acum s-a ivit ocazia de a testa aceste progrese, în momente deosebit de sensibile, în special în ceea ce privește numirile în posturi de conducere.
În același timp, persistă un sentiment clar că progresele realizate trebuie consolidate și construite pe baze și mai sigure. Deși punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal și Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea pragmatică și productivă dintre guvern și sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluționate. Există în continuare o lipsă de consecvență în unele hotărâri ale instanțelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective și de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticență în a aplica hotărârile judecătorești definitive sau deciziile Curții Constituționale. De asemenea, cu toate că guvernul recunoaște din ce în ce mai clar necesitatea combaterii corupției generalizate, amploarea problemei impune o abordare mai sistematică.
