Politică
Seplecan i-a făcut o nouă plângere penală la Înalta Curte lui Victor Ponta pentru abuz în serviciu. Ce a făcut procurorul general Tiberiu Niţu cu reclamaţia care-l vizează pe premier
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan (PNL), a depus în urmă cu două zile la Înalta Curte o plângere penală împotriva premierului Victor Ponta, deoarece nu a respectat legea şi nu a organizat la timp alegerile parţiale pentru şefia CJ Cluj, data limită fiind ianuarie 2015. Acesta a precizat că a depus o plângere penală şi la procurorul general Tiberiu Niţu pe numele premierului Ponta, dar acesta nu i-a răspuns în termenul legal.
O nouă plângere pe numele premierului Victor Ponta a fost depusă în urmă cu două zile de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan. Acesta a precizat că a luat această decizie după ce premierul nu a respectat legea privind organizarea alegerilor parţiale şi a blocat dreptul la vot pentru clujeni. El a adăugat că a câştigat la Curtea de Apel Cluj procesul în contencios administrativ cu premierul Ponta, verdictul judecătorilor fiind că guvernul a făcut ”un abuz de putere”.
”Am câştigat la Curtea de Apel Cluj, premierul a contestat şi ne vom judeca la Înalta Curte. Eu am făcut şi plângere penală pentru abuz în serviciu. În primă fază procurorul de caz a dat NUP, am sesizat pe prim-procurorul Tiberiu Niţu, nici dânsul nu mi-a răspuns nimic şi am făcut plângere penală la Înalta Curte, la Curtea preliminară de cinci judecători. Sunt ferm convins că voi câştiga şi va fi acuzat domnul Victor Viorel Ponta de abuz în serviciu. Domnul premier nu a respectat legea şi la momentul când trebuia să organizeze alegeri pentru Consiliul Judeţean Cluj nu a ţinut cont de lege şi a încălcat legea”, a declarat pentru gândul Mihai Seplecan.
Acesta a precizat că alegerile trebuiau organizate până pe 18 ianuarie 2015, iar el l-a notificat pe premier cu 35 de zile înaintea acestei date. Fostul preşedinte al CJ Cluj, Horea Uioreanu, şi-a dat demisia din funcţie pe 3 octombrie 2014, iar Guvernul avea obligaţia potrivit legii să organizeze alegeri parţiale pentru funcţia vacanţă în maxim 90 de zile.
Mihai Seplecan a explicat că a depus o astfel de plângere penală împotriva premierului şi la procurorul general, Tiberiu Niţu, dar acesta nu i-a răspuns în termenul legal de 20 de zile.
”M-am adresat Înalte Curţi şi sunt ferm convins că Înalta Curte va respecta legea şi lucrurile vor ieşi la suprafaţă. Am depus această plângere penală la Înalta Curte în urmă cu două zile. Sunt ferm convins că îl vor retrimite procurorilor pentru a reanaliza începerea urmăririi penale a domnului Victor Ponta”, a spus pentru gândul Seplecan.
În privinţa procesului în contencios administrativ privind organizarea alegerilor parţiale la Cluj, recursul va avea loc la Înalta Curte în toamnă.
”Sunt convins că şi Înalta Curte, cum mi-a dat dreptat Curtea de Apel Cluj, voi câştiga şi vor fi şi Înalta Curte şi Curtea de Apel care îmi vor da dreptate, ceea ce înseamnă că procurorii nu vor putea să nu înceapă urmărirea penală”, a declarat Seplecan.
Întrebat dacă va face o plângere penală şi împotriva vicepremierului Gabriel Oprea, care este şi ministru de Interne, Seplecan a răspuns că nu.
”Domnul premier Ponta a fost notificat şi trebuia să respecte legea”, a fost poziţia lui Seplecan.
Guvernul Ponta a pierdut alte două procese la Bucureşti cu PNL pentru că nu a respectat legea în privinţa alegerilor parţiale locale şi parlamentare. Nicio decizie nu este definitivă.
Autoritatea Electorală Permanentă a avertizat în mai multe rânduri guvernul că încalcă legea şi nu organizează alegeri parţiale, dar a fost ignorată de premierul Ponta.
Acesta a spus că după intrarea în vigoarea a noii legi privind alegerea administraţiei publice locale, vechea legea a fost abrogate. Premierul Ponta nu a răspuns niciodată care au fost argumentele juridice pentru care nu a respectat legea care obligă guvernul să organizeze alegeri pentru funcţiile vacante în termen de maxim 90 de zile. Într-o astfel de situaţie sunt şapte funcţii de preşedinte de Consiliu Judeţean: Botoşani, Vâlcea, Neamţ, Cluj, Mehedinţi, Brăila şi Hunedoarea. De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti a decis că guvernul trebuia să organizeze alegeri parţiale pentru 20 de colegii parlamentare.
