Politică

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker: României îi revine o cotă obligatorie de 4.464 de imigranți

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunțat în cadrul discursului anual despre Starea Uniunii, în Parlamentul European, că României îi revine o cotă obligatorie de 4.464 de refugiați, informează B1 TV.

Conform acestei propuneri, România ar urma să primească 604 imigranți din Italia, 1.951 din Grecia şi 2.091 din Ungaria, din cei 160.000 care vor fi împărțiți în ţările Uniunii Europene, a mai precizat Jean-Claude Juncker.

Președintele Klaus Iohannis a declarat în cadrul unei conferințe că poziția oficială a României în cadrul Uniunii Europene este aceea de susținere a cotelor voluntare, nu obligatorii, în privința redistribuirii imigranților, iar România poate primi doar 1.785 de locuri și nu mai mult.

Și premierul Victor Ponta a declarat că poziția României va fi una de solidaritate și sprijin față de problema refugiaților. Cu toate acestea, premierul a explicat că România nu poate primi mai mulți refugiați decât cifra anunțată de președinte, adăugând că nu ar trebui impuse cote obligatorii, ci cote în funcție de posibilitatea fiecărei țări.

Cum se obține statutul de refugiat în România?

Potrivit legii azilului din România, în conformitate cu prevederile Convenției de la Geneva din 1951, statutul de refugiat se recunoaște, la cererea cetățeanului străîn care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de râsă, religie, naționalitate, opinii politice sau apartenență la un anumit grup social, se află în afară țării de origine și care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu dorește protecția acestei țări, precum și persoanei fără cetățenie care, fiind în afară țării în care își avea reședința obțnuită datorită acelorași motive menționate mai sus, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu dorește să se reîntoarcă.

Pe perioada procedurii de azil solicitantul de azil are dreptul de a rămâne pe teritoriul României și este protejat împotriva expulzăriii, extrădării, returnării forțaţe de la frontieră sau de pe teritoriul statului român. Conform prevederilor legii, cererea de azil poate fi, după caz, soluționată în procedură ordinară sau procedură accelerată.