Politică
Retrospectivă 2015: Un an de la alegerile prezidențiale
Președintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament, în anul care se încheie, o serie de proiecte controversate.
Anul care se încheie a fost marcat de cereri ale justiției de ridicare a imunității parlamentarilor ți de o serie de proiecte controversate printre care pensiile speciale și Codul fiscal.
Demisia premierului Victor Ponta a fost o altă temă abordată de președintele Klaus Iohannis în relația cu reprezentanții Guvernului și Parlamentului în primul său an de mandat. Șeful statului a avut și consultări instituționale cu prim-ministrul, membri ai Guvernului cât și cu partidele.
Președintele și Parlamentul au avut puncte de vedere diferite asupra anumitor proiecte, fie că a fost vorba de pensiile speciale, de modificările aduse Codul fiscal sau votul prin corespondență. Klaus Iohannis nu a ezitat să retrimită Parlamentului sau să conteste la Curtea Constituțională proiecte de acte normative sau hotărâri asupra cărora viziunea sa era alta decât a Legislativului sau a Executivului.
Consultări pe tema legii electorale
Pe 12 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a avut primele consultări cu partidele parlamentare, în urma cărora a obținut consensul pentru ca bugetul alocat Apărării să atingă 2% din PIB în anul 2017.
La sfârșitul lunii ianuarie, șeful statului a avut consultări cu partidele și formațiunile parlamentare despre prioritățile legislative, respectiv pachetul de legi electorale, precum și simplificarea procedurilor pentru cererile de încuviințare a reținerii, arestării sau percheziției parlamentarilor. El a propus un calendar în ceea ce privește pachetul de legi electorale, arătând că a convenit ca până la finele noii sesiuni parlamentare să existe o soluție legislativă în acest caz.
În aprilie, Iohannis a invitat partidele la consultări referitoare la stadiul legislației electorale și procedurile parlamentare de încuviințare a cererilor justiției. După consultări, șeful statului a anunțat că există un acord pe legislația privind alegerile locale, finanțarea partidelor, alegerile parlamentare și pe votul din diaspora.
Dispute pe votul prin corespondență
În mai, președintele Iohannis a promulgat pachetul de legi privind finanțarea activității partidelor și campaniilor electorale, legea partidelor politice și cea pentru alegerea autorităților administrației publice locale, deși a afirmat că acestea nu sunt perfecte, însă a admis că reprezintă un câștig.
Legea votului prin corespondență, care vizează însă doar alegerile parlamentare, a fost adoptată abia în octombrie și a fost promulgată în noiembrie de șeful statului, după ce CCR a respins sesizarea ALDE și UDMR pe acest proiect de lege.
În mai, președintele a discutat cu partidele și formațiunile parlamentare despre cadrul juridic privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice. Liderii partidelor politice au semnat, în urma acestor discuții, o inițiativă legislativă de modificare și completare a Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.
După demisia premierului Ponta, pe fondul protestelor din stradă în urma tragediei de la Colectiv, șeful statului a avut două runde de consultări cu formațiunile parlamentare pentru desemnarea unui prim-ministru, iar, în premieră, la Cotroceni au fost invitați și reprezentanții societății civile.
Președintele Iohannis a avut consultări și cu liderii confederațiilor sindicale, cu reprezentanți ai mediului de afaceri pentru a evalua prioritățile în acest domeniu, dar și cu parlamentarii care reprezintă circumscripția electorală Diaspora și cu deputații minorităților naționale.
