Politică

Europa nu înghite explicațiile României. Ne „paște” infringementul pe „Lanțul scurt”. Ale cui interese le apără eurodeputatul Buda?

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, avertizează că riscul de infringement pe Legea de comercializare a produselor alimentare („Lanțul scurt”) se menține în cazul României.

Riscul de infringement pe Legea de comercializare a produselor alimentare rămâne în continuare pentru România, deoarece Comisia Europeană nu a agreat interpretarea noastră referitoare la lanțul scurt de aprovizionare, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, citat de Agerpres.

„Riscul de infringement există, dar nu este definitiv, pentru că rămâne de văzut ce se va întâmpla în continuare. (...) Știți bine că infringementul se aplică după doi ani de discuții. În condițiile în care viitorul Parlament intenționează se amendeze legea, să sperăm că se va găsi o soluție optimă în care să se evite orice infringement”, a precizat Irimescu.

Ministerul Agriculturii trebuia să vină cu normele de aplicare la Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, respectiv până pe 15 ianuarie 2017.

Ce înțelege UE prin „lanț scurt” și ce vor românii?

Achim Irimescu a explicat definiția europeană a lanțului scurt, care, dacă ar fi luată ca atare, ar însemna că trebuie înlăturată măcar una dintre verigile ce leagă producătorul de consumator, respectiv comerciantul sau procesatorul. „După definiția europeană a lanțului scurt, înseamnă că înlăturăm dintre consumator și producător măcar una dintre verigi, fie procesatorul — și atunci producătorul vinde direct consumatorului, fie comerciantul. Or, în această lege, nu putem discuta de înlăturarea comerciantului sau a procesatorului. S-au forțat puțin lucrurile și, în definiția din lege, lanțul scurt este produsul realizat la nivel local și regional și de aici dificultatea în relația cu Comisia Europeană și discuții cu riscul de infringement”, a spus ministrul.

„(...) Comisia Europeană a solicitat clarificări MADR, pe care noi le-am dat, pe toate cele patru puncte. În final au acceptat explicațiile, dar au spus că există un punct la care sunt de clarificat mai multe aspecte și au avut dubii vizavi de acel 51% din lanțul scurt. Deci, este vorba că se interpretează într-un fel sau altul lanțul scurt”, a explicat Irimescu.

Buda: Produsele românești trebuie apărate cu orice preț, CHIAR ȘI CU RISCUL UNEI PROCEDURI DE INFRINGEMENT!

Unul dintre susţinătorii Lanţului Scurt este şi eurodeputatul Daniel Buda, care în mai multe rânduri a făcut declaraţii neargumentate cu privire la sprijinirea producătorilor români.

La începutul lunii decembrie, în plină campanie electorală, europarlamentarul Daniel Buda, scria pe Facebook că produsele românești trebuie apărate cu orice preț, chiar și cu riscul unei proceduri de infringement.

„Cu toții sunteți, cred, la curent cu zbaterile și dezbaterile din spațiul public legate de vânzarea produselor românești de către supermarketuri, care trebuie să asigure o pondere de 51% a produselor din lanțul scurt. Comisia Europeană a atenționat România în cadrul unei proceduri prealabile celei de infrigement, apreciind că această lege ar bloca comerțul intracomunitar. În mod cert, Comisia greșește deoarece prezența produselor europene este mai departe asigurată. Niciun articol din lege nu interzice acest lucru (...)”, este mesajul postat de europarlamentarul Daniel Buda, pe pagina personală de Facebook.

Postarea a fost preluată rapid de presa locală, dar și în publicații de nișă, specializate în domeniul agriculturii, cum ar fi AgroIntel. Curios, niciun specialist nu a comentat declanșarea procedurilor prealabile celei de infringement, care – dincolo de amenzile usturătoare ce ar trebui plătite de statul român – ar putea avea consecințe majore asupra producătorilor români, prin posibila limitare a accesului lor pe piața comună.

Comisia Europeană, acuzată de la Românași de EXCES DE ZEL

Europarlamentarul din Sălaj acuză Comisia că ar fi dat dovadă de „exces de zel”.

„(...) comercianții urmează să achiziționeze anumite produse provenite din lanțul scurt de aprovizionare. Acesta implică un număr limitat de operatori economici angajați în activitatea de dezvoltare economică, precum și relații strânse între producători, procesatori și consumatori. Comisia Europeană a dat dovadă de exces de zel în acest caz, demarând proceduri preliminare celei de infringement pe care o apreciez însă la limita legalității tratatelor”, susține Buda că le-ar fi transmis colegilor din Parlamentul European.

„Deputatul Daniel Buda mulge Napolact pentru vaca lui”

În 2009, Daniel Buda, pe atunci deputat în Parlamentul României, a lansat, prin intermediul publicaţiei locale online citynews.ro, două atacuri virulente la adresa companiei Friesland, care deţine brandul clujean Napolact. La finalul lunii iunie 2009, Buda declara că are de gând să ceară demararea unor controale dure la Napolact, din cauza calităţii slabe a produselor, dar şi din cauză că firma îşi bate joc de producătorii locali.

„Această fabrică a fost o emblemă a Clujului pe care olandezii de la Friesland au distrus-o și vreau să-i anunț prin intermediul dumneavoastră că îi voi trece prin toate furcile caudine din punct de vedere al controalelor. Este o bătaie de joc la adresa producătorilor de lapte modul în care acești domni îi tratează și am înțeles că produsele lor de pe raft nu sunt întocmai cu eticheta pe care o afișează. Poate puțini știu că sunt și inginer zootehnist, cunosc problema și chiar știu ce se întâmplă în zona respectivă, vorbesc în cunoștință de cauză. Am avut discuții pe tema acestei companii și cu excelența sa ambasadorul Olandei la București, căruia i-am explicat faptul că e adevărat că noi avem probleme cu corupția, dar ar trebui să se mai informeze asupra noastră și pe acest subiect legat de compania olandeză, pentru că nu suntem o republică bananieră și nu acceptăm să fim tratați astfel”, declara Buda, citat de publicația locală.

Ce a „uitat“ să menţioneze liderul PDL Cluj, scria ulterior Cotidianul.ro (citat de agenția Mediafax) este că el însuşi este acţionar (anul 2009 – n.r.) la o firmă ce are ca obiect de activitate creşterea bovinelor şi producţia de lapte. Astfel, potrivit Registrului Comerţului, Buda apărea, alături de alţi doi membri ai familiei sale, co-acţionar la SC Apiovis SRL din Sălaj (CUI: 21667032, J31/370/2007, dizolvată cu lichidare în decembrie 2011, privit site-ului Ministerului Finanțelor – n.r.)), judeţul de origine al deputatului. Mai mult, surse din piaţă, confirmate ulterior de declaraţiile lui Buda, au precizat că SC Apiovis este furnizor al Bonas, firmă aflată în competiţie directă cu Friesland, deţinătorul brandului clujean Napolact, scria atunci Cotidianul, știre eliminată ulterior de pe site-ul publicației.

Devenit europarlamentar, membru în Comisia pentru Agricultură, Daniel Buda a continuat cu intervențiile pentru sectorul producției de lapte, un exemplu convingător fiind declarația din 12 septembrie 2016, prin care „invita” Comisia Europeană să majoreze prețul de intervenție „pentru a opri criza din sectorul produselor lactate”.