Politică
„Autostrada Transilvania, interes politic, nu nevoie economică” - FOTO
Construim haotic fără să ne gândim la nevoile economice, iar lipsa de autostrăzi a dus România la periferia economică a Europei. Declaraţia aparţine oficialilor din fosta CNADNR.
Cu verde este creionată reţeaua de autostrăzi care traversează ţările dezvoltate din Europa. În România, abia se pot observa câţiva kilometri sursa foto evz.ro
Oficialii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) spun că, în România, interesul politic a fost prioritar când a venit vorba de dezvoltarea infrastructurii rutiere. Reprezentanţii Consiliului Investitorilor Străini sunt de părere că România poate avea în următorii 20 de ani o creştere economică de patru ori mai mare dacă se concentrează pe trei priorităţi, infrastructură modernă, demografie şi capital uman, eficienţă publică şi privată.
“O reţea dezvoltată de autostrăzi ajută nu doar la la creşterea economică a unui oraş, ci a unei întregi zone. Un drum viabil creeză industrie şi turism care să genereze taxe, impozite, să creeze locuri de muncă. Bineînţeles, dacă se lucrează cu cap şi şi reuşeşti să nu ai o autostradă cu goluri”, a explicat Mihail Başulescu, director în cadrul CNAIR pentru evz.ro. Acesta a dat exemplul Autostrăzii Transilvania. Mihai Başulescu, cel care a semnat, de altfel, contractul cu americanii de la Bechtel, a declarat, potrivit capital.ro, că după ce s-a parafat documentul, în perioada 2003-2004, au fost deschise afaceri de 4 miliarde de dolari. Când s-au blocat lucrările, majoritatea investiţiilor s-au închis.
La 14 ani de la semnarea contractului pentru realizarea Autostrăzii Transilvania, proiectul nu a fost finalizat. Statul român a reuşit performanţa fabuloasă de a plăti suma de 1,4 miliarde de euro, în perioada 2006-2013, pentru construcţia a 52 kilometri din Autostrada Transilvania.
În 2015, ministrul Transporturilor de la acea vreme Ioan Rus spunea că în 2016 se vor termina lucrările la autostrada Turda - Sebeş, iar Autostrada Transilvania, de la Braşov la Borş, va fi finalizată în 2017 – 2018.
Asfalt electoral pe autostradă şi în 2007 şi în 2009
În 2007, în România au avut loc primele alegeri pentru Parlamentul European. Guvernanţii s-a grăbit să inaugureze trei kilometri din Autostrada Transilvania, care însă nu au fost daţi în folosinţă decât doi ani mai târziu, în anul electoral 2009, când în România au avut loc alegerile prezidenţiale şi alegerile pentru Parlamentul European.
În decembrie 2009, primii 42 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania au fost inauguraţi în prezenţa premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, Boc parcurgând atunci traseul la volanul unei Dacii Logan.
Cu acea ocazie, fostul ministru de Interne, Ioan Rus, afirma că proiectul aparţine PSD şi dacă Guvernul Năstase ar fi fost lăsat să continue proiectul, Autostrada Transilvania ar fi fost finalizată în 2012.
În noiembrie 2010, alţi 10 kilometri din Autostrada Transilvania între Turda şi Câmpia Turzii au fost inauguraţi de Emil Boc şi ministrul Transportului Anca Boagiu. După inaugurare, cei doi s-au urcat la volanul unei maşini Dacia Duster pentru a testa tronsonul finalizat.
Trebuia să avem 1736 km de autostradă
Prin Legea 451/2003 pentru aprobarea programului prioritar de construcţie a autostrăzilor şi drumurilor naţionale, România s-a angajat să realizeze până în 2015 un număr de 1736 de kilometri de autostradă. În prezent, ţara noastră are doar 747 kilometri. Asta, cu toate că fondurile alocate lucrărilor de construcţie de drumuri naţionale şi autostrăzi sunt semnificative - 11 miliarde de euro în ultimii 13 ani. Banii au fost alocaţi pentru construirea a aproximativ 633 kilometri de autostradă şi pentru modernizarea drumurilor naţionale. Diferenţa de 114 kilometri există de pe timpul comunismului.
Pe ultimul loc în Europa
România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostradă raportat la populaţie sau la suprafaţă. Conform analizei făcute de experţii care au elaborat Master Planul de Transport, problemele sectorului rutier sunt complexe: întreţinere inadecvată, deficitul de infrastructură sau siguranţa traficului. Concret, numai 50% din reţeaua naţională este considerată a fi de calitate bună, 30% de calitate medie, 20% de calitate slabă, iar peste 60% din reţeaua de drumuri naţionale are perioada de viaţă expirată.
Stadiul de construire al autostrăzilor
Autostrada A3 Bucureşti - Borş
Drumul care va avea 603 kilometri când va fi gata, este deschis şoferilor doar în proporţie de 18% şi doar 13% se construieşte în prezent. Restul de 69% este creionat doar pe hârtie. Autostrada A3 face legătura dintre Bucureşti şi ieşirea spre Ungaria prin Borş. Un număr de două secţiuni sunt operaţionale: Bucureşti-Ploieşti şi Câmpia Turzii-Gilău.
Autostrada A10 Sebeş-Turda
Drumul care ar urma să însumeze 70 de kilometri se află în construcţie. Nu se circulă pe niciun metru din acest tronson. Autostrada va face legătura dintre Autostrada A1 şi Autostrada A3 pe traseul Sebeş-Turda.
Proiectul Autostrăzii Transilvania „aparține în totalitate guvernului Năstase”
Inaugurarea lucrărilor la Autostrada Transilvania s-a făcut electoral în 17 iunie 2004, tocmai între cele două tururi de scrutin ale alegerilor locale. La acea dată mobilizarea organizaţiei PSD Cluj a fost exemplară, la Săvădisla fiind transportaţi, cu patru autobuze, membri de partid din mai multe oraşe ale judeţului.
Panglica a fost tăiată de premierul de atunci, Adrian Nastase, sosit cu elicopterul, care a subliniat în discursul său rolul important jucat de Ioan Rus, care tocmai se calificase în turul doi de scrutin pentru Primăria Cluj-Napoca, împotriva democratului Emil Boc.
Pe şantier însă sufla vântul. Lucrările la autostradă au început mult mai târziu.
