Politică
OPINIE. Dan Puric și lașitatea naționalistă
Naționalismul xenofob, antisemit sau șovin nu s-a bazat niciodată pe acte de curaj, ci pe nenumărate lașități, minciuni și complicități. A fi naționalist nu e un act de bravură, ci o eschivă și o înșelătorie, o fugă de responsabilitate.
Ciprian Mihali
Ce anume pare curajos în ceea ce face Dan Puric debitând teorii ale complotului și conspirației, manipulând prin minciuni patetice până la lacrimi publicul emotiv, leneș și incapabil de a gândi cu mintea lui? În ce constă curajul lui?
Prin ce anume este curajos George Simion atunci când violentează verbal și fizic oameni și perorează vulgar despre Rrromânia și rrromâni? Ceea ce pare „curaj” la el și la acoliții lui extremiști este tupeu, șmecherie, bravadă, dar nu are nimic din valoarea curajului.
De foarte mulți ani, nici nu mai știm de când, naționalismul xenofob este refugiul lașilor din politica și cultura românească. Al celor care habar nu au cum sa guverneze, care au participat la toate schemele de jefuire a banilor și bunurilor publice, care au fraudat și au corupt, dar care, iată, își cos la loc virginitatea inventându-se în patrioți și naționaliști.
Citește articolul integral pe presshub.ro
CITEȘTE ȘI:
