Sănătate
Ce cred românii despre vaccinuri și câți dintre ei și-ar imuniza copiii
Pe fondul scăderii, în ultimii ani, a acoperirii vaccinale în România și a izbucnirii epidemiei de rujeolă, dar și a lipsei de pe piață a unor vaccinuri, opinia publică a dezbătut intens, în ultimele luni, tema imunizării copiilor.
Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES a realizat un sondaj pentru a evalua percepţiile publice faţă de prevederile proiectului legii vaccinării supus dezbaterii, dar şi opiniile populaţiei cu privire la subiectul imunizării copiilor.
Românii sunt pro-vaccinare, mai mult de 80% dintre respondenții unui sondaj realizat de IRES considerând că "beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile reacțiilor adverse".
87% dintre cei intervievați consideră că afirmația că „beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile reacțiilor adverse” este adevărată; în schimb, doar 64% dintre respondenți consideră că afirmația „reacțiile adverse ale vaccinurilor sunt mai mari decât beneficiile acestora” este falsă.
Potrivit rezultatelor sondajului, 83% dintre participanții la cercetare cred că imunizarea cu vaccinurile din schema națională de vaccinare reprezintă un lucru bun, întrucât copiii trebuie vaccinați, și 15% dintre persoane cred că unele vaccinuri nu sunt bune pentru copii. Acestora din urmă li se alătură 1% din eșantion, care cred că vaccinarea este un lucru rău pentru copii.
De asemenea, aproape trei sferturi dintre participanții la studiu cred că obligația de a informa cu privire la calendarul de vaccinare, beneficiile și riscurile vaccinurilor este în primul rând a medicilor de familie (72%), iar această opinie este împărtășită de un procent mai mare de respondenți cu studii superioare comparativ cu cei care au studii medii și elementare. Doar o cincime dintre intervievați cred că este, mai degrabă, datoria părinților să se informeze cu privire la acest aspect (22%).
Sondajul IRES relevă că 31% dintre cei intervievați au copii minori, iar 8% dintre părinți spun că au copii cu vârsta mai mică de un an.
Principalele cauze pentru care rata vaccinării a scăzut în România, în ultimii ani, conform subiecților sondajului, sunt lipsa vaccinurilor (27%) și mediatizarea unor cazuri de îmbolnăviri în urma vaccinării (27%).
Schimbările frecvente ale politicilor Ministerului Sănătății și faptul că ministerul nu știe să gestioneze situația sunt principalele motive menționate de respondenți pentru care, la nivel național, există probleme de aprovizionare cu vaccinuri (câte 40% dintre mențiuni).
Dacă ar avea un nou-născut, 94% dintre participanții la studiu ar alege să îl vaccineze conform schemei naționale de vaccinare și 5% ar alege să nu facă acest lucru, arată IRES.
Potrivit sondajului, de proiectul legii vaccinării, lansat recent în dezbatere publică de Ministerul Sănătății, au auzit 39% dintre intervievați, un procent mai mare al acestora putând fi observat în rândul bărbaților, a respondenților cu vârsta peste 36 de ani, a celor din mediul urban și a celor din regiunile din sudul țării, precum și Moldova; în plus, procentul celor care au auzit de această lege crește odată cu nivelul de educație al celor intervievați.
Un procent ridicat dintre participanții la cercetare consideră că una dintre sancțiunile pentru părinții care nu își imunizează copiii conform schemei naționale de vaccinare ar trebui să fie primirea de amenzi (36%), iar alta — suportarea cheltuielilor în caz de îmbolnăvire (33%); o cincime dintre intervievați cred că fiii/fiicele acestor părinți nu ar trebui primiți în colectivitate, iar 11% cred că astfel de părinți ar trebui să fie acuzați de rele tratamente aplicate minorului. 18% dintre participanții la cercetare cred că părinții care nu-și vaccinează copiii conform respectivei scheme nu ar trebui sancționați, întrucât nevaccinarea este un drept al lor.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.011 persoane de 18 ani și peste. Chestionarele au fost aplicate prin metoda CATI pe 18 și 19 aprilie. Eroarea maximă tolerată a studiului este de plus/ minus 3%.
