Sănătate
Unde și cât se dă șpagă în spitalele din Cluj
În spitalele din România, pacienții oferă bani personalului medical atât din proprie inițiativă, cât și la cererea cadrelor medicale - medici, asistente, infirmiere și chiar liftieri.
"Șpăgile" merg de la câteva zeci sau sute de lei pentru consultație sau pur și simplu pentru "a fi băgat în seamă" până la mii de euro în cazul unor operații complicate.
Piatadespaga.ro, o platformă creată din inițiativa organizației non-guvernamentale Funky Citizens, își propune să ofere o hartă a șpăgii practicate în spitalele publice din România: unde "se dă", cât, dar și care sunt spitalele și medicii care nu condiționează actul medical de șpagă.
Câteva dintre cazurile semnalate de pacienți, potrivit HotNews:
1.700 lei pentru operație la Spitalul Oncologic I.C. din Cluj
Data: 16.02.2018.
Bani pentru operație: 300 lei pentru anestezist, 800 lei pentru medic chirurg ginecolog, 300 lei pentru medicul nr. 2, 300 lei pentru asistente, femei de serviciu, medicul de concedii.
1.400 lei pentru operație la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca
Data: 07.02.2018.
Bani dați la chirurg & anestezist, pentru operație.
1.000 lei pentru operație la Cluj-Napoca
Data: 01.09.2017.
Bani pentru operație - 800 lei pentru chirurg și 200 lei pentru anestezist.
De asemenea, unii pacienți care au ținut să semnaleze locurile unde nu au dat bani personalului medical:
Fără bani- Spitalul Clinic Municipal din Cluj-Napoca, sectia Primiri Urgențe
Data: 10.10.2017
Elena Calistru, președintele și co-fondatorul asociației Funky Citizens, a explicat, pentru HotNews.ro, că strategia platformei piatadespaga.ro este una "foarte cinică": "Folosim fix mecanismele economiei de piață. Adică, în momentul în care un om observă că un loc a fost raportat că acolo nu i s-a cerut șpagă, în momentul respectiv o să tinzi, cumva, să te duci acolo. Asta în cazul în care ești în București sau într-un alt oraș mare, unde ai opțiuni. În orașele mici, unde ai un singur spital sau la țară, din păcate e mult mai greu să faci chestia asta. Cam asta a fost ideea, să încerci să pui o presiune de tip cerere și ofertă, astfel încât, dacă la un spital de stat se cere șpagă cât ar costa la privat, dar nu trebuie să mă căciulesc și să mă duc cu plicul, să știu ce să aleg."
Laura Codruţa Kovesi: "Corupţia din sănătate este plătită de pacienţi"
Procurorul şef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruţa Kovesi, a prezentat, săptămâna trecută, un studiu privind corupţia din sistemul public de sănătate, realizat în baza dosarelor DNA soluţionate de instanţă prin hotărâri de condamnare rămase definitive în perioada 2015 -2017, care relevă cinci domenii de manifestare a corupţiei în sistemul public de sănătate din România: achiziţii publice, servicii medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti, accesul personalului în sistemul medical şi autorizarea farmaciilor.
"Aceste reguli nescrise care guvernează comportamentul actorilor sociali implicaţi (medici, pacienţi, firme etc.) sunt cunoscute de aceştia de dinainte de a interacţiona cu sistemul, fiind acceptate, dar şi transmise mai departe, informal, din dorinţa de a-i ajuta pe cei aflaţi în situaţii asemănătoare. Acceptarea şi aderarea la aceste cutume se realizează printr-un act de condiţionare ce se manifestă în: servicii medicale, relaţii comerciale, bugetarea corespunzătoare a unităţilor spitaliceşti ori autorizarea pe piaţa farmaciilor. Darea de mită devine, astfel, o condiţie asumată de pacient/firmă beneficiară/manager de spital, în lipsa alternativelor reale. Ritmicitatea şi continuitatea temporală a actelor de corupţie practicate de medici, formele de fraudare a bugetului unităţii spitaliceşti, precum şi existenţa cutumelor privind plăţi informale pentru exercitarea actului medical indică o vulnerabilizare internă a sistemului medical, generată de ineficienţa mecanismelor de verificare şi control. Această vulnerabilitate internă este susţinută şi de beneficiarii serviciilor medicale care, condiţionat sau din proprie iniţiativă, oferă mită medicilor, pentru a avea siguranţa prestării serviciului public de sănătate", arată studiul Direcției Naționale Anticorupție.
"Corupţia în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienţi, în mod direct pentru că suportă din buzunarul lor, sau în mod indirect pentru că este afectat sistemul asigurărilor sociale", este concluzia procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.
