Social
Experiment de izolare umană într-o peşteră din Cluj
Un proiect experimental de izolare umană va debuta luni în peştera Humpleu din Valea Firii din județul Cluj. Subiectul experimentului este doctorul Ionel Alexandru (foto) care va fi izolat în peșteră, singura lui legătură cu exteriorul fiind o stație de emisie cu ajutorul căreia va putea comunica cu echipa de supraveghere a proiectului.
Cercetarea vizează aspecte biomedicale și psihologice în condiții de izolare, cu aplicaţii ulterioare în domeniul medical, condițiile de desfășurare a experimentului fiind analoge celor din spațiul cosmic și extraplanetar iar rezultatele vor avea aplicabilitate și pentru antrenamentele astronauților și al zborului în spațiul cosmic.
Studiul este coordonat și finanțat de Centrul de Cercetare şi Diagnostic al Bolilor Neurologice – RoNEURO (Prof. univ. dr. Dafin Mureşan), în parteneriat cu International Institute for the Advanced Study of Psychotherapy and Applied Mental Health/Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai (Prof. univ. dr. Daniel David; Conf. univ. dr. Anca Dobrean și şi Societatea de Neurologie din România (Prof. univ. dr. Dafin Mureşan şi Prof. univ. dr. Angelo Bulboacă). Proiectul de cercetare face parte din programul RO-Mars 500 al Institutului.
Ce vor să observe cercetătorii?
Obiectivul cercetării este investigarea reacțiilor umane, din punct de vedere bio-medical și psihologic, în condițiile unui experiment controlat de izolare. Observațiile efectuate în cadrul lui dețin un rol fundamental pentru înțelegerea medicală și psihologică a naturii umane.
Va fi urmărită îndeosebi evoluția ciclică (zi-noapte) a proceselor biochimice, fiziologice și comportamentale ale subiectului participant la experiment. Acest ritm ciclic (ritm circadian) influențează o serie de procese fundamentale ale organismelor vii, de exemplu: metabolism, temperatură, alternanţa somn-veghe, tendinţe comportamentale etc. Fiecare dintre acestea exercită influență asupra stărilor de sănătate. Experimentele similare precedente au arătat că ritmul circadian nu este cauzat, ci doar influențat de alternanța zi-noapte. În condiții de izolare, ritmul circadian poate fi modificat, de la aproximativ 24 de ore, până la 36. Experimentul clujean dorește să arunce o nouă lumină asupra mecanismelor puse sub observație și să înțeleagă rolul acestora în sănătate.
Noutatea experimentului: relatia dintre factorii medicali şi cei psihologici
„Noutatea acestui demers”, spune profesorul Daniel David, „constă în inter-relaţionarea datelor bio-medicale cu cele de ordin psihologic. Aspectele ce țin de factorii psihologici au fost neglijați în ultimul experiment de acest tip, efectuat anul trecut Agenția Spațială Europeană (ESA), în peștera Sa Grutta din Sardinia”.
„În cadrul experimentului vor fi luați în considerare 40 de indicatori bio-medicali şi psihologici. Întrucât niciodată până acum nu au fost urmăriți atâția parametri bio-chimici și variații psihologice, acest experiment poate fi considerat cel mai comprehensiv de până acum. Ce se întâmplă cu un om atunci când este proiectat «în afara timpului» prin izolare? Cum se modifică percepția timpului, capacitatea de lucru și structurile personalității sale? Acestea sunt întrebările la care cercetătorii români speră să obțină răspunsuri științifice”, mai preciză responsabili experimentului.
Subiectul experimentului, un bărbat de 38 de ani
Subiectul experimentului este Ionel Alexandru, un barbat înalt, bine întocmit și cu un aer tineresc. În vârstă de 38 de ani, acesta este medic rezident și Doctor în științe neurologice în Cluj. Începând de luni, se va afla la o distanță de 500 de metri, în singurătatea și bezna peșterii din Valea Firii. Înzestrat cu provizii alimentare pentru maxim 10 zile și sursă de iluminare, curajosul participant este entuziasmat de provocarea pentru care a fost selecționat: „ Am practicat alpinismul și am făcut puțină speologie, dar ceea ce urmează este ceva cu totul inedit, de aceea am fost și atât de dispus să iau parte la proiect”, a declarant acesta.
Ionel Alexandru nu știe însă care este durata limită prevăzută pentru desfășurarea acțiunii. Comunicarea cu exteriorul va fi unidirecțională, subiectul fiind doatat cu o stație de emisie prin care va putea comunica informații echipei de supraveghere. Pe timpul experimentului, acestuia i se va solicita să efectueze o serie de activități fizice și psihologice, cum ar fi exerciții de autoreglare emoțională. În timpul șederii sale își propune să citească, dar și să profite de răgaz pentru a introspecta. El va fi testat bio-ritmic la începutul și la sfârșitul experimentului. La orice senzație de disonfort fizic sau psihic, Ionel Alexandru poate apăsa un buton de panică, iar o celulă de urgență este pregătită să intervină în acest caz pentru evacuarea subiectului și încheierea șederii în izolare.
Un articol scris de Albert Marcu.
