Social
Săpături arheologice cu studenți străini într-un sit roman
Mai mulți studenți străini lucrează ca voluntari la săpăturile arheologice ce se desfășoară într-un șantier situat în zona localității hunedorene Rapoltu Mare, până acum specialiștii reușind să aducă la lumină vestigiile unei vile romane de mari dimensiuni.
Vila rustică sau ferma romană se întindea pe o suprafață de un hectar și este catalogată de specialiștii Muzeului Civilizației Dacice și Romane (MCDR) Deva ca fiind una dintre cele mai mari din Dacia Romană.
„Este o fermă romană ce aparținea unui proprietar de pământ. Este una dintre cele mai mari vile din Dacia. Cu ajutorul unui georadar, am putut vedea perimetrul vilei — are peste un hectar ca suprafață — și mai multe clădiri din interior. Urmează să identificăm prin săpături la ce foloseau”, a declarat arheologul Marius Barbu, de la MCDR Deva.
Tehnologia nouă a fost adusă la Rapoltu Mare de Centrul de cercetare în arheologie Archaeo Tek-Canada, cu care muzeul din Deva colaborează de mai mult timp și care a organizat practica de vară a studenților străini pasionați de istorie. Anul acesta au venit pe șantierul arheologic tineri din mai multe țări, printre care SUA, Canada, Grecia, Australia și Noua Zeelandă.
Alec își pregătește lucrarea de doctorat în arheologie romană la Universitatea din Buffalo, statul New York. „Situl de aici este o vilă romană foarte mare și frumoasă. Nimeni nu a crezut că există, la început. Sper că vom putea lucra aici mai mulți ani”, spune Alec, care a început să vorbească binișor românește și care vine în țara noastră de șapte ani și a fost implicat în mai multe proiecte de voluntariat.
La fel de interesată de proiect se arată și Lia, o tânără canadiancă de origine română, care nu studiază istoria, dar este pasionată de arheologie. „Am venit aici într-o excursie arheologică — deși nu este profilul meu, pentru că m-a pasionat foarte mult această meserie. Am vrut să încerc și eu. Am găsit acest șantier pe internet, mi s-a părut că este interesant pentru că excavăm o vilă romană destul de mare. Prin faptul că am cunoscut limba română a fost mai ușor să mă acomodez”, spune ea.
Mike este trecut de prima tinerețe și a venit la Rapoltu Mare tocmai din Australia. Recunoaște că este pasionat de istorie, iar experiența sa ca voluntar pe șantierele arheologice este impresionantă. „Sunt pentru prima oară în România. Am mai săpat în Egipt, Mongolia, Uzbekistan și Mongolia. Este foarte interesant să faci săpături arheologice aici, la Rapoltu Mare pentru că acestea se află la început”, afirmă australianul.
Munca alături de studenții străini este apreciată de arheologi, mai ales că proiectul de la Rapoltu Mare se derulează doar cu voluntari. 'Este interesant să muncești cu ei, sunt conștiincioși, lucrează cu atenție, este o plăcere să fii alături de ei. Majoritatea sunt studenți la arheologie sau antropologie și își desfășoară practica în alte țări decât cele de origine', conchide arheologul Marius Barbu.
Situl de la Rapoltu Mare a fost descoperit în urmă cu 15 ani de arheologul Angelica Bălos, din cadrul Direcției de Cultură a județului Hunedoara, iar de trei ani, aici au început cercetări sistematice. Descoperirea este apreciată ca una importantă deoarece săpăturile au fost efectuate sistematic, iar specialiștii au reușit să întocmească deja planurile construcției.
În plus, cercetările au arătat că sub ferma romană se află o așezare de primă Epocă a Fierului (secolul VI, î.Hr.), iar într-un strat situat mai jos au fost găsite indicii ale unei așezări din Neoliticul timpuriu, veche de peste 6.000 de ani.
