Social
Neonazismul, în creştere din cauza migranţilor care se refugiază în Europa?
Bulgaria a trimis blindate la patru puncte de frontieră cu Macedonia în sprijinul poliției de frontieră, în cazul unui posibil aflux de imigranți. Italia şi Grecia se confruntă în aceste momente cu proteste ale imigranţilor care acuză condiţiile proaste în care trebuie să trăiască. Sociologul clujean Ioan Hosu a tras un semnal de alarmă şi a explicat pentru Monitorul de Cluj de ce grupările neonaziste pot avea de câştigat de pe urma refugiaţilor.
Printre cele mai afectate ţări de criza migranţilor se numără Italia, Grecia, Germania, Ungaria şi Macedonia. Cei mai mulţi refugiaţi vin din ţările arabe şi vor să ajungă în vestul şi nordul Europei.
Douăzeci și cinci de soldați și vehicule blindate au fost trimise la punctele de frontieră dintre Bulgaria și Macedonia, dar „numărul lor ar putea crește în cazul în care situația se înrăutățește”, a spus un oficial bulgar.
Sociologul clujean Ioan Hosu nu crede că România se va confrunta în viitorul apropiat cu problema imigranţilor pentru că nu oferă condiţiile bune de trai pe care le oferă ţările din vestul Europei. „Nu cred că România se va confrunta cu problemele pe care le întâmpină acum Italia sau Grecia pentru că imigranţii caută spaţiu Schengen. România deocamdată nu-i o ţintă pentru valurile de refugiaţi. Ei caută ţări din spaţiul UE, dar în care să existe şi prosperitate. Ori România nu-i atractivă din punctul acesta de vedere. Nu oferă nici măsuri de protecţie. Nu o să se oprească ei în Moldova. La fel şi Bulgaria. Sunt ţări de tranzit. Ei vor să rămână în aceste ţări până obţin documente care să le permită să ajungă în Germania. Momentan este greu să discutăm despre efectele migraţiei în societatea românească pentru că nu-i cazul. Deocamdată din România încă se pleacă. Aş putea să vă răspund dar ar fi aşa o chestie aşa, de o să mă întrebe lumea dacă-s lovit la cap”, a explicat Ioan Hosu.
Cea mai gravă problemă
Sociologul consideră că ţara din Europa pentru care imigranţii sunt „probabil cea mai gravă problemă din ultimii 40 de ani” este Germania. „Marea problemă dacă este o are Germania. Probabil este cea mai gravă problemă din ultimii 40 de ani în Germania. Este greu să absorbi aproape un milion de oameni cu problemele lor: tineri, bătrâni, loc de muncă, cazare, asistenţă medicală, socială şi altele”, a spus sociologul.
Problemele economice se vor accentua
Ioan Hosu crede că grupurile de extremă dreapta şi neonaziştii din Europa vor profita de pe urma imigranţilor, mai ales în Germania.
„Valul de câteva sute de mii de migranţi care caută ţările prospere din spaţiul Uniunii Europene poate crea repoziţionări în rândul opiniei publice şi mai degrabă din zona celor de extremă dreapta care sunt în Germania. Sigur că aceste grupuri de extremă dreapta nu sunt reprezentative pentru Germania. Sunt voci a unor elemente care oricum erau împotriva străinilor”, a declarat Ioan Hosu.
Potrivit sociologului, grupurile neonaziste vor primi un oarecare sprijin din partea cetăţenilor din ţările în care imigranţii se vor stabili şi spune că în ţările respective pot apărea probleme atât economice şi sociale, cât şi politice.
„Ei vin din Nordul Africii sau Siria pentru că acolo regimurile şi situaţia este una dezastruasă. Nu ştiu cât vor mai reuşi să suporte aceste ţări dezvoltate din Europa şi pot surveni radicalizări din partea unor cetăţeni a acestor ţări, radicalizare care se poate materializa în susţinerea unor grupuri extremiste, neonaziste. Lucrurile acestea pot crea tulburări şi tensiuni între refugiaţi şi părţi din sociatatea respectivă. Lucrurile nu sunt tocmai simple şi nu te poţi aştepta la evoluţii tocmai liniştite. Pot apărea probleme economice, sociale şi politice”, a spus Hosu.
Toţi au de pierdut
Sociologul a explicat de ce mulţi dintre imigranţi nu se vor integra în societatea europeană şi a explicat dacă are sau nu cineva de câştigat de pe urma lor.
„Nu ştiu cine ar avea de câştigat de pe urma imigranţilor. Imigranţii au plecat dintr-o zonă de război, au scăpat de foame, de înec. Să nu uităm că oamenii aceştia nu ştiau să înoate. Când au ajuns în apă şi nu au avut barca sub fund, se şi duc la fundul mării. Mulţi dintre ei nu vor fi integraţi. Nimeni nu are de câştigat. Nici cel care a plecat pentru că nu-i va fi uşor. El are o traumă a dezrădăcinatului”, a conchis Ioan Hosu.
Peste 5.000 de imigranţi au ajuns duminică în Serbia, continuându-şi drumul către Europa de Vest, după o încercare zadarnică şi punctual în forţă a forţelor de ordine macedonene de a-i împiedica să pătrundă pe teritoriul ţării.
7000 într-o singură noapte
Peste 7.000 de imigranți au sosit în Serbia în noaptea de sâmbătă după ce au traversat Macedonia, a declarat duminică Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR), în timp ce Federația Internațională a Crucii Roșii se așteaptă la o „creștere dramatică” a numărului lor.
„Peste 7.000 au ajuns în Serbia în noaptea de sâmbătă-duminică după ce au reușit să vină din Grecia trecând prin Macedonia și au luat un tren în orașul Gevgelija” din sudul Macedoniei, a indicat UNHCR într-un comunicat, citat de AFP.
„Sute sunt încă la frontieră și alții sunt încă așteptați”, a adăugat organizația cu sediul la Geneva care oferă asistență imigranților.
Macedonia, care a decretat joia trecută starea de urgență și a trimis forțele speciale ale poliției și armata la granița cu Grecia pentru a opri fluxul imigranților, a deschis trecerea în cele din urmă sâmbătă, după ce polițiștii nu au mai putut face față unui grup de aproximativ 1.000 de imigranți.
UNHCR asigură că a primit garanții că Macedonia își va lăsa granițele deschise pentru refugiați. Dar organizația cere autorităților „să-și întărească prezența și capacitățile” la frontiere pentru a organiza mai bine primirea refugiaților și a indicat că este gata să ajute la nevoie Macedonia dar și Grecia.
În Serbia, UNHCR ajută autoritățile și ONG-urile să primească refugiații în centrul de tranzit de la Presevo din sudul țării. Angajații umanitari ai ONU au distribuit ajutoare alimentare și în prezent, la cererea guvernului sârb, încearcă să vadă cum pot trimite mai mult ajutor, inclusiv corturi și saltele, notează France Presse.
