Ştiri din Transilvania
Vremir Mátyás, paleontologul clujean care a descoperit Balaurul bondoc, a trecut la cele veșnice
Cunoscutul paleontolog clujean Vremir Mátyás a decedat, vineri, la vârsta de doar 49 de ani. El a devenit faimos în toată lumea datorită descoperirii „dinozaurului ardelean”.
Vremir Mátyás, paleontologul clujean care a descoperit Balaurul bondoc, a trecut la cele veșnice
„Dragi prieteni, cu durere profundă vă anunț că în cursul zilei de azi (vineri – n.r.), Matyi a decis să lase jos ciocanul lui de geolog pentru totdeauna și să traverseze Styxul cu padela preferată”, se arată într-un mesaj postat de Márta Vremir, soția lui Mátyás, pe pagina ei de Facebook. Zeci de paleontologi din România, dar și de peste hotare și-au amintit de cel care a fost Vremir Matyi (13 noiembrie 1970 – 24 iulie 2020).
„Pe lângă amintirile dragi lăsate colegilor și prietenilor, numele lui va dăinui veșnic în comunitatea paleontologică prin rezultatele muncii sale asidue, concretizată prin descoperirea unor specii de vertebrate noi pentru știință, dintre care merită amintite theropodul Balaur bondoc, pterosaurul Eurazhdracho langendorfensis, sau mamiferul multituberculat Litovoi tholocephalos”, au transmis reprezentanții Paleontologiei Române.
Balaurul bondoc sau „dinosaurul ardelean”, descoperit de Vremir
Balaurul bondoc, descoperit de geologul Vremir Mátyás, de la Societatea Muzeului Ardelean, a fost găsit în zona Sebeșului. Acesta constituie cel mai complex schelet de carnivor care a trăit în Europa în urma cu circa 70-80 de milioane de ani. Vremir a fost și cel care a propus ca dinozaurul să fie numit „Balaurul bondoc”. „Pentru străini sună foarte exotic, iar pentru români, interesant”, spunea la acea vreme regretatul paleontolog.
O altă descoperire interesantă a lui Matyi a fost scheletul celui mai mare „dinozaur” zburător din lume, cu o anvergură de 16 metri a aripilor! Dimensiunea vertebrei acestei vietăți era de două ori mai mare decât a celui mai mare pterosaur găsit până atunci în America de Nord. „Avem de-a face cu cea mai mare bestie zburătoare. Deși, sincer să fiu, îți pui întrebarea cum putea să zboare un astfel de animal care ajungea la dimensiunea unui avion”, mărturisea Vremir.
„Când am descoperit prima fosilă, nu am putut crede că aveam de-a face cu un pterosaur, fiindcă era foarte mare. Creierul meu parcă nu putea să accepte că este vorba despre un pterosaur. Am vrut, oferindu-i acest nume, să legăm descoperirea de Transilvania. În plus, îl merita, dat fiind că este unul dintre cei mai spectaculoși pterozauri descoperiți vreodată”, spunea paleontologul despre descoperirea sa din 2008, botezată sugestiv „Dracula”, al cărei schelet a fost expus în toată lumea.
Ouă preistorice – descoperiri fascinante în zona Sebeș, Alba
În 2011, făcând parte dintr-o echipă de cercetători de renume din România, Anglia și SUA, Vremir a făcut alte noi descoperiri fascinante în zona Sebeș, Alba. Printre acestea, ouăle și cuibul unor păsări preistorice care au trăit în urmă cu peste 68 de milioane de ani, dar și o specie nouă de dinozaur erbivor. Era prima dovadă că aceste păsări primitive cuibăreau în masă pe malul cursurilor de apă, asemănător păsărilor flamingo din ziua de azi, spunea geologul.
Vremir nu s-a ocupat doar de vietăți preistorice, ci și de cercetări arheologice. Cu excepția unor arheologi care studiază perioada cuceririi maghiare, nimeni nu știe de exemplu că primul cal din secolul al X-lea din Bazinul Transilvaniei a fost analizat de Vremir Mátyás, mărturisește Erwin H. Gáll, coleg de breaslă. „Nu voi uita niciodată cât de profesionist mi-a arătat unde erau vizibile urmele rănilor pe tibia calului și care au fost cauzele, nu aș fi observat niciodată”, își amintește Gáll despre analiza mormântului 10 din necropola de la Cluj, de pe actuala stradă General Traian Moşoiu.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
CITEȘTE ȘI:
