Ştiri din Transilvania

Cine este vinovat pentru îmbulzeala de pe Aeroportul Cluj? Vina este pasată dintr-o parte în alta

Radu Oprea, președintele Comisiei „Sparanghelul”: „Aglomerația de pe Aeroportul din Cluj-Napoca s-a creat pe fondul unor disfuncționalități profunde”.

Aglomeraţia care s-a creat pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, în data de 9 aprilie, când peste 1.800 de români care urmau să lucreze la ferme din Germania la cules de sparanghel s-au înghesuit pentru a se îmbarca în 12 curse charter, s-a produs pe fondul unor „disfuncţionalităţi profunde”, a declarat preşedintele comisiei parlamentare de anchetă privind acest caz, senatorul PSD Radu Oprea.

„Am constatat că aeroportul a fost închis între orele 9:00 – 11:00, pe o dispută între aeroport şi una dintre firmele de handling şi lucrul acesta a dus la întârzieri, la formarea aglomeraţiei în parcarea aeroportului. Niciunul dintre românii care s-au aflat în acea zi în aeroport nu avea bilet, dar este un lucru permis pentru cursele charter, şi sunt foarte multe elemente care arată disfuncţionalităţi profunde în relaţiile dintre cei care operează în interiorul Aeroportului Internaţional de la Cluj”, a precizat Oprea, marți, după audierea reprezentanţilor firmelor de handling.

Fermele din Germania au plătit zborurile

Potrivit senatorului PSD, din audieri a reieşit „foarte clar” că sunt ferme din Germania care au plătit zborurile charter în cauză.

„A reieşit foarte clar că sunt ferme din Germania care au plătit zborurile charter. Am transmis scrisori către firmele care au operat zborurile respective să ne comunice cine a plătit zborurile, astfel încât să putem să ajungem cu întrebările şi în Germania şi să aflăm relaţiile între autorităţile germane şi române cum s-au petrecut. Cei pe care i-am audiat până acum, unii ne-au vorbit despre organizatori, cum ar fi reprezentanţii MAI, Poliţia de Frontieră, Poliţia Transporturi, alţii au spus că au venit în grupuri, dar în acele grupuri oamenii se cunoşteau între ei, deci există un organizator care nu neapărat a fost prezent în Aeroportul Cluj”, a menţionat preşedintele comisiei.

Miniștrii vor fi chemați în fața comisiei

Oprea a adăugat că au fost finalizate investigaţiile referitoare la ceea ce s-a întâmplat în aeroport pe 9 aprilie, iar acum comisia îşi îndreaptă atenţia către Ambasada României din Germania şi, ulterior, spre ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Lucian Bode, al Afacerilor Interne, Marcel Vela şi al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

„Am finalizat investigaţiile privind ceea ce s-a întâmplat în Aeroportul Cluj, în acea zi. De acum, trebuie să mergem către Ambasada României din Germania, despre felul în care a existat corespondenţă între Guvernele Germaniei şi României, despre felul în care a apărut articolul 10 în Ordonanţa Militară nr. 7, acel articol care se referă la zborurile charter. Imediat ajungem şi la miniştri, pentru că deja sunt elemente care ne arată că avem pentru ce să-l audiem pe ministrul Transporturilor, pe domnul Bode, avem, de asemenea, elemente care ne arată că trebuie să-l chemăm la comisie şi pe ministrul Afacerilor Interne, domnul Vela, acum aşteptăm să primim răspunsul de la Ambasada Germaniei şi, în funcţie de ceea ce vom primi, vom constata dacă avem elemente pentru a-l audia şi pe domnul ministru al Afacerilor Externe”, a explicat social-democratul.

Comisia „Sparanghelul” se reunește săptămâna viitoare

Radu Oprea a susţinut că au fost constatate „disfuncţionalităţi profunde în comunicare, în organizare, iar vidul legislativ este foarte clar”.

„Trebuie să ne explice domnul ministru al Transporturilor, de exemplu, de ce la acea dată nu exista reglementare în transportul cu autocare. Am văzut astăzi (marți – n.r.) că au sosit 50 de persoane cu acelaşi autocar, deci nu exista nicio distanţare fizică. Veţi vedea că au luat aceste măsuri, dar după Cluj. De ce a fost nevoie ca 1.800 de români să fie puşi în pericol, în parcarea Aeroportului Cluj, şi să fie supuşi riscului potenţial al infectării cu COVID-19? Dacă nu se întâmpla Clujul, oare ar fi luat toate măsurile necesare? Apoi au reuşit să revină cu legislaţie”, a explicat Oprea.

Reamintim, că Parlamentul a aprobat constituirea acestei comisii la solicitarea liderilor PSD, Pro România şi ALDE, Marcel Ciolacu, Victor Ponta şi Călin Popescu-Tăriceanu. Comisia „Sparanghelul” se reuneşte din nou săptămâna viitoare. Până în prezent, au fost audiați, printre alții, administratorul societăţii care gestionează parcarea Aeroportului – Goto Parking SRL – Adrian Florin Lotrean, directorul general al Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, David Ciceo, dar și prefectul județului Cluj, Mircea Abrudean.

„În data de 8 aprilie, directorul operaţional al Aeroportului Cluj, Tudorel Lupoaie, a propus Poliţiei Transporturi să fie autocarele cât mai departe, spre oraş. Poliţia Transporturi nu. A organizat cu o zi înainte să vină toate autocarele în faţă (la aeroport – n.r.), Poliţia Transporturi a strigat pasagerii şi ei au organizat tot, noi nu aveam nicio atribuţie acolo. Firma GOTO Parking (concesionarul parcării din faţa Aeroportului Cluj – n.r.) împreună cu Poliţia Transporturi au gestionat, în parcare, întreaga situaţie.” David Ciceo | directorul general al Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj-Napoca

„Din punctul meu de vedere, au fost mai multe elemente care au dus la acel incident, au fost mai mulți factori care au determinat situația de acolo. În primul rând, o lipsă de colaboarare între Aeroport, companiiile aeriene și transportatori, între muncitori și companiile angajatoare. Oamenii au venit acolo fără să știe orele de plecare, fără să știe cu ce cursă pleacă, deci din acest punct de vedere a fost o lipsă de comunicare și colaborare. De asemenea, a lipsit un coordonator sau un organizator unic, care să gestioneze situația din punct de vedere al muncitorilor și al angajatorilor din Germania. Al doilea aspect a fost un vid legislativ care a fost constatat în ziua respectivă.” Mircea Abrudean | prefectul județului Cluj

CITEȘTE ȘI:

Prefectul Clujului, audiat în Comisia „Sparanghel”: „A fost o lipsă de colaborare, dar și un vid legislativ”