Profituri zero, datorii sau în pragul falimentului. Așa arată bilanțul unor societăți și regii din subordinea Consiliului Județean Cluj, unde, anual, se pompează, în proiecte falimentare, milioane de lei, bani publici.

Auditorii Curţii de Conturi sunt făcuţi “dobitoci” şi “tâmpiţi” de către conducerea Consiliului Judeţean Cluj. În doi ani, Curtea de Conturi a descoperit aici prejudicii de 13 milioane de euro. Cu toate că rapoartele de audit au fost contestate în instanţă, instituţia condusă de liberalul Alin Tişe pierde procesele pe bandă rulantă.

În 2016, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, semna cu CEC Bank contractul pentru obținerea, de către judeţul Cluj, a unui credit bancar în valoare de 225.000.000 lei (aproximativ 50 milioane de euro), necesar în vederea reabilitării şi modernizării drumurilor judeţene.

Alin Tişe cerşeşte publicitate pentru afacerea falimentată de directorii puşi de acesta în primul său mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.

Consilierii judeţeni au decis în urmă cu câteva luni majorarea capitalului social la Societatea Drumuri şi Poduri Judeţene cu 8 milioane lei (aproximativ 2 milioane euro) ca măsură pentru salvarea acesteia de la insolvenţă. Consiliul Concurenţei a stabilit că în acest caz nu este vorba de ajutor de stat.

Consiliul Judeţean Cluj intenţionează să achiziţioneze un imobil pentru realizarea serviciilor medicale pediatrice în sistem monobloc, sursele de finanțare fiind asigurate integral din bugetul propriu.

CJ Cluj a revocat dreptul de administrare al aeroportului asupra unui teren în suprafaţă de peste 4 hectare în vederea realizării unei parcări de tip park&ride. Cele 4 hectare se adaugă celor 12 hectare de teren din vecinătatea aeroportului pe care Alin Tişe a pus ochii încă din campania electorală când a promis realizarea unui centru internaţional de congrese şi expoziţii, lucru nerealizat nici până în ziua de astăzi.

Consiliul Județean Cluj urma să aloce vineri, 14 septembrie, într-o ședință extraordinară, peste 8 milioane de lei, bani care ar fi urmat să ajungă la primăriile din județ pentru plata cheltuielilor de funcţionare, pentru susţinerea proiectelor de infrastructură sau pentru cofinanţarea programelor de dezvoltare locală.