Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a urcat ucat foarte uşor în noiembrie, cu 0,7 puncte, după cinci luni consecutive de scădere, ajungând la valoarea de 44,1 puncte, analiştii financiar anticipând o depreciere a leului în următoarele luni.
Încetinirea ritmului de creștere a indicilor ROBOR a adus o doză de calm și pentru leu, care a cunoscut ieri a opta ședința consecutivă în care cursul euro a început cu 4,63, ignorând astfel majorarea explozivă a prețurilor de consum din noiembrie.
Leul s-a depreciat față de euro, în noiembrie cu aproape 1% și cu circa 2,8% comparativ cu finalul lui 2016, ca o consecință a Revoluției Fiscale declanșate de PSD-ALDE, care a provocat nemulțumiri ale mediului de afaceri și sindical.
Fragilizat de „revoluția fiscală", care a adus incoerență în mediul de afaceri și sindical, guvernul venind constant cu noi și noi „îmbunătățiri", dar și de saltul înainte făcut de inflație și deficitul comercial și de cont, leul nu mai face față presiunilor depreciative.
Economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, a declarat, luni, că anumite criterii de aderare a României la zona Euro, precum deficitul bugetar, inflaţia şi dobânzile, riscă să nu mai poată fi îndeplinite de anul viitor.
Banca Națională se uită atent la tendința inflației și se așteaptă la o creștere în primele luni ale anului viitor ca urmare a unui efect statistic, dar dacă se vor observa creșteri care tind să dureze, atunci va interveni, a declarat marți guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
Una dintre sursele de risc la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei ar putea fi reprezentată de „implementarea, în perioadele viitoare, a Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, arată Banca Naţională a României.
