Fragilizat de „revoluția fiscală", care a adus incoerență în mediul de afaceri și sindical, guvernul venind constant cu noi și noi „îmbunătățiri", dar și de saltul înainte făcut de inflație și deficitul comercial și de cont, leul nu mai face față presiunilor depreciative.

Economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, a declarat, luni, că anumite criterii de aderare a României la zona Euro, precum deficitul bugetar, inflaţia şi dobânzile, riscă să nu mai poată fi îndeplinite de anul viitor.

Banca Națională se uită atent la tendința inflației și se așteaptă la o creștere în primele luni ale anului viitor ca urmare a unui efect statistic, dar dacă se vor observa creșteri care tind să dureze, atunci va interveni, a declarat marți guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

În lipsa unor factori fundamentali importanţi leul a reușit să se aprecieze comparativ cu principalele valute.

Una dintre sursele de risc la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei ar putea fi reprezentată de „implementarea, în perioadele viitoare, a Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, arată Banca Naţională a României.

Rata anuală a inflației și-a continuat trendul ascendent, în condițiile în care prețurile de consum au crescut cu 0,2% în februarie, comparativ cu aceeași lună din 2016, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 1,43%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

În ciuda creșterii apetitului pentru risc, leul a rămas decuplat de la evoluția pozitivă a altor monede de la marginea zonei euro, precum zlotul sau forintul.

În data de 9 noiembrie guvernatorul Băncii Naționale a României a prezentat public raportul asupra inflației pe luna noiembrie 2015. Raportul trimestrial asupra inflației face parte din politica de comunicare activă a băncii centrale în cadrul strategiei de țintire a inflației implementată de BNR încă de acum 10 ani.