Ordinele comerciale mari de cumpărare de valută, venite din partea importatorilor, au provocat creşterea euro iar volumele de tranzacţionare au cunoscut un salt important.

Creşterea cererii de valută a împins în sus mediile principalelor monede, cu excepţia celei americane.

Şedinţa, din această săptămână, a Comitetului de politică monetară al Fed (FOMC) a înfierbântat pieţele financiare, prin înmulţirea pariurilor în privinţa direcţiei pe care o vor lua dobânzile din SUA.

Pierderile suferite de bursele americane, au produs scăderea semnificativă a celor asiatice, care au atins minimul ultimilor trei ani şi jumătate, evoluţii care s-au propagat şi în Europa, au avut ca efect creşterea aversiunii faţă de risc, implicit deprecierea leului.

Se împlinesc 179 de ani de când leul a devenit moneda națională a românilor. Puțini sunt conștienți, însă, că modalitatea în care leul a fost introdus este profund similară cu cea în care statele europene au adoptat, secolul trecut, moneda unică euro.

Criza financiară din Grecia, acolo unde băncile au fost închise pentru o săptămână, pentru a limita ieșirea banilor din sistemul financiar, a produs deprecierea leului față de principalele valute.

Perspectiva tot mai ameninţătoare a intrării în incapacitate de plată a Greciei, implicit renunţarea acesteia la euro, a produs creșterea aversiunii față de risc, ceea ce a provocat deprecierea monedelor emergente de la marginea zonei euro.

Situația politică locală tensionată, cauzată de acuzele aduse premierului Ponta de DNA, dar și evoluțiile politice de la Ankara, unde partidul de guvernământ a pierdut majoritatea în Parlament, în urma alegerilor, au creat un climat negativ pentru leu, care s-a depreciat față de principalele valute.