Tradiţiile din zona Ardealului spun că în noaptea de Ignat, porcul îşi visează cuţitul şi din ziua de 20 decembrie, animalul nu mai mănâncă, în vreme ce despre Moş Crăciun se spune că era un bătrân ursuz până a cunoscut Miracolul Naşterii Domnului.
Tradiţiile şi obiceiurile de Înviere sunt cunoscute şi respectate de o mulţime de oameni încă din timpuri străvechi, însă nu acelaşi lucru se poate spune despre obiceiurile din cea de-a doua zi de Paşte, care nu sunt cunoscute de toată lumea.
Dacă pentru majoritatea turiştilor vacanţa ideală este la hotel de 5 stele cu toate facilităţile incluse, o comună din judeţul Cluj îşi propune să schimbe această mentalitate şi vine cu o altfel de ofertă. Şi-a deschis un Centru de Informare Turistică şi îşi aşteaptă oaspeţii pentru a le arăta viaţa simplă a ţăranului român cu obiceiurile şi tradiţiile sale. Câţi dintre noi am fi dispuşi să lăsăm vacanţele de lux pentru a merge cu căruţa, a sta la o şezătoare sau pentru a hrăni animalele din ogradă?
Străzile satului Chintelnic din județul Bistrița-Năsăud s-au umplut, în seara dinaintea Bobotezei, de colindători costumați cât mai înfricoșător, cunoscuți sub numele de Hâzii, care au mers pe la casele oamenilor pentru a alunga spiritele rele și a pregăti venirea preotului cu crucea.
Aurul și banii se păstrează în seifuri, în schimb cultura tradițională românească are drept pavăză "tezaurele umane vii". Până în prezent, din 2008, de când autoritățile acordă acest titlu, recunoscut de UNESCO, 43 de români au fost astfel gratulați. Meșteri de înaltă valoare. Apărători ai autenticității. Și modele de viață pentru cei tineri, cărora le transmit moștenirea lumii rurale.
Seara de 5 decembrie este specială pentru toți copiii. Ei știu că trebuie să-și lustruiască ghetuțele sau cizmulițele, pentru că Moș Nicolae va trece pe la ei să le aducă daruri. Cei cuminți primesc dulciuri, cei neascultători primesc de la Moș Nicolae o nuielușă, pentru a-i atenționa să își asculte părinții și bunicii.
Din moși strămoși românul a avut o afecțiune aparte față de glie, simbol al mândriei naționale si al veșnicii înnoiri. Cu timpul acest sentiment a evoluat într-o artă cu adevarat distinsă care până în prezent trezește admirația celor din jur.