Timp Liber
1 Mai - de la „Paștele muncitorilor”, defilări grandioase și spectacole folclorice, la „micul tradițional”
Cum sărbătoreau românii 1 Mai, Ziua Internațională a Muncii, înainte și după „porția de libertate”.
1 Mai Muncitoresc / Foto: Facebook - Amintiri din Vechiul Cluj
Pe vremea comunismului, în România existau doar două zile libere de la stat: „1 Mai Muncitoresc” și 23 august, care era considerată „Zi națională”. În restul anului nu mai existau alte zile libere, în afară de zilele de duminică, însă în cele două sărbători autoritățile „se dădeau peste cap” ca să facă pe plac poporului.
Ziua de 1 Mai a fost marcată, începând din 1890, prin organizarea de petreceri câmpeneşti, însă primele demonstraţii muncitoreşti organizate la noi în ţară au avut loc în 1945. De atunci, pentru o perioadă lungă de timp, românii sărbătoreau Ziua Muncii cu defilări, ieșiri la iarbă verde, spectacole, dansuri și muzică populară. Nici atunci nu lipseau micii, grătarele, berea, însă totul se desfășura într-un cadru organizat, foarte diferit de ceea ce se întâmplă în prezent.
Deși magazinele erau în general destul de goale, în zilele premergătoare celei de 1 Mai, acestea erau aprovizionate ca să aibă, totuși, „ceva, ceva” mai multe alimente decât de obicei. Jurnalistul Paul Niculescu își amintește că în apropierea Zilei Muncii puteai să găsești chiar și suc Pepsi, însă în cantități mici: „Atunci erau inclusiv alimente care se găseau foarte greu în alte perioade ale anului”.
Mai apăreau „ca prin minune” bere, mici și alte produse pentru grătare, dar la fel, nu în cantități mari. Important de știut e că lumea se pregătea intens pentru această zi, dedicată muncitorilor.
Defilări grandioase ale muncitorilor
Întreaga „șaradă” începea de dimineață, prin defilări ale muncitorilor, după care lumea se strângea în Cluj, de regulă, în două locații. „Îmi amintesc de când eram copil. Paradele se organizau în centrul orașului. De 1 Mai defilau întreprinderile, oamenii încolonați mergeau spre zonele de iarbă verde. Erau camioane la defilare. Distracția începea cam de la ora 10 și ținea până pe la 16, la Sfântul Ion, care oficial se numea Făget pe atunci, și în pădurea Hoia Baciu, unde terenul avea forma unui amfiteatru natural. Erau pline zonele astea două”, povestește Paul Niculescu.
Întreprinderile de alimentație publică aduceau grătare, bere, la iarbă verde și exista chiar și „tichetul de mici”, ca să spunem așa. Prin sindicate se distribuiau tichete muncitorilor ca să își cumpere mici, însă și pe atunci cozile erau greu de suportat. Pentru mici, stăteai cam 20 de minute la coadă și niciodată nu ajungeau pentru toată lumea.
Pe lângă mâncare și băutură, de 1 Mai se organizau spectacole de muzică populară. Erau ansambluri folclorice care trebuiau să distreze oamenii. Lumea se simțea bine, însă toată treaba se „spărgea” cam pe la ora 16:00. Unii clujeni veneau de bună voie la aceste evenimente, alții erau aduși de la întreprinderi cu autobuze. Cei care nu voiau să participe la defilare și la spectacolele de după, dacă își permiteau, mai meargeau la cabane în Băișoara sau Cheile Turzii, ori mergeau la gospodăriile de la țară. Însă, în general, lumea se aduna la Sfântul Ion sau Hoia.
Despre cum sărbătorea ziua de 1 Mai ne povestește și Mircea Olaru-Zăinescu, activist civic: „În copilărie (anii 60 la început) ieșeam cu familiile pe platoul Breite din vecinătatea Sighișoarei, unde oamenii muncii din cooperație (sic!) veneau cu roabe de mici și grătare, și navete de bere să sărbătorească Ziua Muncii. Platoul și dealurile învecinate răsunau de armoniile acordeoanelor și yodlerelor. Un moment inedit, ca adolescent (1966-1970), l-a reprezentat pentru generația mea deschiderea sezonului estival la 1 Mai cu o baie și o miuță pe plaja largă, cu nisip foarte fin, în aval de Gat (barajul care zăgăzuia Târnava Mare pentru aprovizionarea cu apă a uzinei electrice sighișorene).
Mai apoi, după stabilirea mea la Cluj-Napoca, am început, de 1 Mai, să ies la munte. Prima ieșire a fost în Padiș (1972) iar mai apoi aproape anual cu Clubul Turistic Speo-Alpin SALT. Sunt de neuitat și momentele ce urmau paradelor formațiile ansamblurilor folclorice ce se terminau, cum altfel, la scenele din Hoia sau Sf. Ion. Toate amintirile acelor vremuri rămân învăluite de veselia momentului și sfârâiala grătarelor încărcate de mici și grătare”, a declarat, pentru monitorulcj.ro, Mircea Olaru-Zăinescu, fost expert la Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj, în prezent pensionar.
„Paștele muncitorilor” a pornit, de fapt, din Vest
Cu toate că era o sărbătoare în stil comunist, lumea se distra într-o măsură sau alta, iar la iarbă verde era plin! Trebuiau să petreacă și românii cândva, dacă în restul anului nu mai aveau zile libere, decât pe 23 august - o altă sărbătoare comunistă.
Pe atunci nu erau zile libere nici măcar în perioada Crăciunului sau Paștelui, însă acest lucru nu este surprinzător, având în vedere că liderii comuniști considerau că poporul trebuie să urmeze calea ateismul. De Paștele creștinilor, cel originar, românii munceau. Dată fiind proximitatea de timp, ziua de 1 Mai a fost abordată ca „Paștele muncitorilor”, cu demonstrații grandioase peste tot prin țară prin care partidul urmărea să instaureze un regim al proletariatului și prin care să se creeze imaginea unei bune stări.
Un lucru surprinzător este, totuși, faptul că această sărbătoare a pornit de fapt din Vest și a fost preluată cu mare ușuriță de comuniști. În fapt, în anul 1889 Federaţia Americană a Muncii şi Internaţionala a II-a Socialistă au decis ca ziua de 1 Mai să fie o zi a muncitorilor. Primele manifestaţii au avut loc în 1890, atât în SUA, cât şi în principalele ţări europene, fiind marcată prin manifestaţii de stradă şi mitinguri sau prin diferite manifestări şi concursuri distractive.
În România, totul s-a mai liniștit după 1990, de când ziua de 1 Mai este sărbătorită prin organizarea de concerte, plimbări, ieşiri la iarbă verde, diverse activităţi festive, concursuri, însă într-un cadru mult mai restrâns. În prezent, în Cluj-Napoca există locuri amenajate de Primărie pentru grătare pe care clujenii le pot folosi individual, însă nu se organizează niciun fel de eveniment grandios. Mulți clujeni aleg să plece la cabane, în pădure, în concedii în alte părți ale țării sau chiar în străinătate, de 1 Mai. Acum putem să spunem chiar că românii sărbătoresc, de fapt, „zilele de 1 Mai”, fiindcă salariații se aleg cu o minivacanță - un weekend prelungit.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
