Timp Liber
Cinematografele Clujului de altădată. Care erau locurile preferate de cinefili sau pentru o întâlnire romantică?
Cinematografia a fost mereu „în sângele” clujenilor. Înainte să existe cineplexuri sau festivaluri de film cu mii de spectatori, cinefilii se adunau să vadă cele mai noi ecranizări în cinematografele din centrul orașului.
Cinematograf Corso/ Foto: Colecția online a Bibliotecii Județene Octavian Goga (sursa: istoriafilmului.ro)
Clujenii s-au lăsat cuceriți de cinematografie încă de la începutul anilor 1900.
Cinematograful din Palatul Urania, cel mai luxos din Cluj
Clădirea Urania a fost printre primele palate construite în oraș, fiind gândit să găzduiască în interiorul său un cinematograf, restaurante şi o cofetărie, iar la etajele superioare, un număr de 17 apartamente.
În primele decenii ale secolului al XX-lea, cinematograful din incinta Palatului Urania a fost unul din cele mai luxoase din Cluj, având o capacitate de 500 de locuri şi avea chiar încălzire centrală şi ventilație. Totuși clădirea era nonconformistă pentru acele vremuri, având basoreliefuri cu bărbați dezbrăcați pe fațada clădirii. Acest detaliu a atras critica și disprețul urbei care le considerau vulgare și nepotrivite.
Cinematograful a început să prindă în popularitate în rândul locuitorilor, iar în anul 1964 și-a schimbat numele în 23 august, în amintirea zilei de 1944 când România a început războiul anti-german După revoluția din 1989 cinematograful din incinta Palatului Urania a fost redenumit Favorit. În 2015 cinematograful a fost complet reamenajat, funcționând sub numele de Centru Cultural Urania Palace.
Conform ziarelor vremii, în noaptea de 9 ianuarie 1927, Palatul Urania a fost cuprins de flăcări, cel mai probabil cauzat de la o țigară aprinsă. Jurnaliștii relatau că flăcările au distrus acoperișul palatului, iar panica creată a atins cote maxime.
Potrivit pasajului preluat de istoriafilmului.ro din ziarul Patria, anchetatorii au descoperit că incendiul a fost pornit cel mai probabil, din greșeală, de către două persoane care au încercat să jefuiască apartamentul cofetarului aflat la mansardă. Cei doi au fost speriați de un anumit zgomot și s-au ascuns într-un dulap unde au stat ascunși mai mult timp. Conform pasajului din ziar, unul dintre hoți și-a aprins o țigară, iar de acolo a început tot incendiul.
Cinematograful ARTA, cel mai vechi din țară
Inaugurat în 1913, odată cu încheierea construcției Palatului Sebestyén, Cinema ARTA, pe atunci Egyetem Mozgó (Cinema Universității), era cea mai nouă apariție pe harta spațiilor de proiecție ale Clujului, care mai cuprindea locații precum Cinema Urania sau Teatrul de Vară, actualul Teatru Maghiar de Stat. A purtat mai multe denumiri de-a lungul anilor, de la Select, Maxim Gorki, Tineretului, și în sfârșit, ARTA, dar nu și-a pierdut niciodată nici misiunea inițială, aceea de a aduce filmul de artă în atenția publicului, și nici rolul de participant activ la dezvoltarea culturală a comunității.
O lungă perioadă de timp, cinematograful a aparținut statutului, dar în 2011 acesta a revenit în proprietatea familiei Sebestyen și de atunci el este folosit atât ca cinematograf, cât și ca spațiu cultural unde se desfășoară diverse evenimente.
În 30 octombrie 2023, cinematograful ARTA a sărbătorit 110 ani de existență, fiind singurul cinematograf din România care, în peste un secol de existență nu și-a pierdut rolul original.
Cinematograful din curtea palatului Bánffy
În curtea palatului Bánffy din centru a funcționat odinioară un cinematograf, într-o clădire în formă de „ceaun răsturnat”. Acest cinematograf a avut mai multe denumiri și anume Corso, Progresul, Capitol, Mátyás király.
Potrivit istoriafilmului.ro, înființarea cinematografului se datorează baronesei Bánffy Albertné Montbach Sarolta. Cinematograful a fost afectat de problemele financiare cauzate de criza economică mondială din 1929 și au început să sosească din ce în ce mai multe scrisori care solicitau plătirea datoriilor. S-au acumulat datorii din închirierea filmelor, din facturile serviciilor de utilități publice, din contravaloarea tipăriturilor.
Baroneasa a căutat după 1931 un nou chiriaș și în cele din urmă în clădire, la mijlocul anului 1933, s-a deschis cinematograful Royal. Însă conform numărului din 6 mai 1933 al revistei Bomba, Schwartz a dat faliment în doar trei săptămâni și Corso s-a închis.
Cinematograful a fost redeschis în cele din urmă sub numele de Capitol până în vremurile de după dictatul de la Viena, apoi s-a reînnoit sub denumirea Mátyás király mozgóképszínház (cinematograful Matia Corvin - n.red.), după război a revenit la numele Capitol, apoi din 1949, după naționalizarea clădirii și-a continuat activitatea cu numele cinema Progresul. Clădirea din curtea Muzeului de Artă a fost demolată în 1970 a dispărut cu totul.
Cinema Florin Piersic
Cinema Florin Piersic a fost primul cinematograf cu ecran panoramic al orașului. Astfel, dacă până atunci cinefilii vizionau filme pe format normal, noul cinematograf a adus ceva inovator pentru cetățeni, care se puteau bucura de ecrane de formă semicirculară, cu lățimea mult mai mare, pentru o imersare completă în film. Cinematograful a fost inaugurat în 1963 și mulți spuneau că ar fi fost cel mai mare cinematograf din Transilvania.
La inaugurarea cinematografului a rulat filmul „Pânze purpurii”, în regia lui Aleksandr Ptușko. Acest cinematograf a adus ceva inovator pentru cinefili care se puteau bucura de ecrane de formă semicirculară, cu lățimea mult mai mare.
La data de 26 ianuarie 2011 fostul cinematograf Republica și-a schimbat denumirea după numele actorului clujean Florin Piersic. În prezent, cinematograful include și o cafenea tematică, numită La Mărgelatu’, inspirată din filmele în care a jucat actorul care îi poartă numele, unde oamenii pot savura o cafea înainte sau după film.
În prezent, mare parte dintre clujeni frecventează filme ecranizate în cinematografele din mall-urile din Cluj-Napoca.
Cluj-Napoca, „capitala filmului” cu TIFF
Cluj-Napoca a intrat în anul 2021 în rețeaua orașelor creative UNESCO, cu titulatura de City of Film, alături de Cannes (Franța) și Gdynia (Polonia), devenind primul oraș din România membru al acestei prestigioase structuri internaţionale!
Cele 21 de orașe de film UNESCO s-au întins pe tot globul, din Japonia până în America de Sud, încurajând parteneriatele și schimbul de idei. Fiecare oraș al filmului vine cu o moștenire cinematografică unică. În total, rețeaua de orașe creative UNESCO, creată în 2004, cuprinde 246 de orașe. Rețeaua este concepută pentru a încuraja parteneriate mai mari între UNESCO și între orașele creative din întreaga lume.
Clujuln a primit această titulatură în anul în care Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) a aniversat 20 de ediții, marcând două decenii în care a contribuit masiv la transformarea orașului într-unul dintre cele mai active din România, din punct de vedere cultural. Unul dintre cele mai importante festivaluri din regiune, TIFF a pus Clujul pe harta industriei cinematografice, având ca obiectiv comun cu autoritățile locale, pe termen lung, transformarea sa într-un centru major de producție de film, care să atragă producători români și străini, investiții în economia locală și formarea profesioniștilor la nivel local.
Orașul are potențialul de a-și reînvia propria istorie: la începutului secolului XX, „Hollywodd-ul transilvănean”, cum era supranumit Clujul, producea zeci de filme, sub conducerea lui Jenő Janovics, fondatorului studiourilor Transylvania. În acest sens, planurile pe următorii ani includ lansarea primului fondul regional de film din România, dezvoltarea studioului de film din cadrul Centrului Regional pentru Industrii Creative și stimularea industriei locale de film.
„O muncă de 20 de ani în domeniul artelor creative este acum recunoscută la nivel mondial. Această recunoaștere arată resursa de talent și de creativitate din acest oraș. Clujul este un veritabil centru cultural internațional vibrant, cu o gamă largă de activități, profesioniști instruiți și o infrastructură culturală solidă. Felicit Festivalul Internațional de Film Transilvania, care a depus această candidatură împreună cu Municipiul Cluj-Napoca”, a declarat în urmă cu trei ani primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.
„Mă bucur că această titulatură consfințește influența majoră pe care brandul TIFF a avut-o asupra orașului în ultimii 20 de ani. Primul eveniment cultural major din Cluj a deschis calea către alte proiecte mari, a influențat generații de tineri, a modelat mentalități și a impulsionat turismul și dezvoltarea unor afaceri locale, a pus în valoare locuri devenite acum simbolice pentru oraș. Practic, TIFF-ul a crescut o dată cu orașul Cluj-Napoca”, a declarat Tudor Giurgiu, președintele TIFF.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
