Actualitate

„Anul 2012 a fost unul extrem de dificil”

<p><span style="font-size: small;"><span style="font-family: arial,helvetica,sans-serif;"><strong><img src="documente/stories/2012/12_decembrie/10/05-raed arafat vizita institutul oncologic rp 12.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Interviu cu Ministrul Sănătăţii, Raed Arafat, despre starea sistemului medical național. </strong></span></span></p>

Anul 2012 a fost unul extrem de dificil, cu probleme serioase inclusiv la nivelul finanţării, dar şi cu greutăţi în ceea ce priveşte implementarea unor programe, afirmă, într-un interviu acordat Agerpres, dr. Raed Arafat, ministrul Sănătăţii.

În opinia sa, pentru viitor trebuie privită „foarte serios finanţarea”, pentru a concentra resursele acolo unde este necesar şi unde impactul este mai mare. „Şi poate să avem proiecte sau programe pe strategii foarte coerente şi foarte clare, care să fie duse de la A la Z”, precizează ministrul.

Agerpres: – Domnule ministru, cum poate fi caracterizat anul 2012, cum a fost acest an?

Dr. Raed Arafat: – Anul 2012 a fost unul extrem de dificil, cu probleme serioase inclusiv la nivelul finanţării, chiar dificil în ceea ce priveşte implementarea unor programe.

Totuşi, pe anumite domenii s-au văzut diferenţe, proiecte care au fost începute cu un an sau cu doi în urmă şi pe care am reuşit să le finalizăm, aici vorbesc şi de ceea ce a făcut dl. dr. Cepoi. Continuarea lor a presupus şi finanţare, şi urmărire, şi aici poate unul dintre cele mai importante proiecte îl constituie Institutul de Oncologie de la Iaşi, care în final a devenit funcţional şi care va duce la reducerea listei de aşteptare în radioterapie, în mod semnificativ fiind două acceleratoare noi acolo. Tot în domeniul oncologiei vorbim şi de Centru de Oncologie din Oradea, care s-a deschis în urmă cu o săptămână şi care dispune de un accelerator nuclear pentru radioterapie, ce va prelua şi el pentru radioterapie încă un număr de pacienţi, care sunt pe listele de aşteptare, din cel puţin încă unul sau două judeţe. Se fac pregătirile pentru începerea Institutului de Oncologie din Timişoara, pentru care sunt deja făcute studiile de fezabilitate şi urmează să prevedem primele sume la anul.

Pe partea asistenţei de urgenţă am asistat, în cursul acestui an, cel puţin la deschiderea a două Unităţi de Primiri Urgenţe majore, cea de la Târgu Mureş şi cea de la Floreasca, ce aduc un plus de calitate îngrijirii pacienţilor şi asistenţei de urgenţă în acest domeniu.

Am reuşit să deschidem în acest an şi două baze aeriene, cea de la Iaşi, care a fost redeschisă cu un elicopter achiziţionat de Ministerul Sănătăţii şi dat în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, şi punctul de la Craiova, care este al cincilea, rămânând trei puncte pentru următorii doi ani, până în 2014, să fie deschise.

Continuăm şi cu dotarea serviciilor de Ambulanţă. Este adevărat că anul acesta, din motive tehnice şi nu din lipsă de bani, a fost o întârziere în încheierea contractelor de achiziţie subsecvente la Acordul-Cadru pentru ambulanţe, dar înainte de sfârşitul anului un număr de ambulanţe o să fie livrat serviciilor de ambulanţă.

În ceea ce priveşte resursele umane s-a reuşit să nu mai avem regula de unu la şapte, ci de unu la unu (adică pleacă un angajat se angajează unul în loc – n.r.). Am reuşit ca în minister să deblocăm aproximativ trei mii de posturi, pentru unele dintre ele încă se fac angajări, şi unul din lucrurile foarte importante - recunoaşterea studiilor, realizată recent pentru cei care au specializarea în ţări din afara Uniunii Europene, respectiv SUA, Canada, Israel, Australia şi Noua Zeelandă. Am reuşit, în colaborare cu Colegiul Medicilor, să recunoaştem studiile pentru cei doi colegi care lucrau unul în Anglia şi altul în Germania. Poate pare puţin anormal, dar totuşi avem medici de origine română care doresc să se întoarcă şi acest lucru era o piedică.

Am realizat licitaţia centralizată pentru anumite medicamente, materiale şi aparatură, care dacă este bine aplicată poate să aducă beneficii. Am început deja să implementăm documentaţia secundară.
Privitor la CNAS un lucru important sunt reţetele electronice, care sperăm că vor intra integral de anul viitor. Acest lucru permite un control semnificativ la prescrierea reţetelor şi, în al doilea rând, cardul care a intrat în testări şi care va reduce frauda şi raportările false când va intra la nivel naţional.

Din nou despre Legea Sănătății

– Aş vrea să vă opriţi puţin şi la proiectul de lege a Sănătăţii, care va aduce schimbări semnificative.

– S-a lucrat mai departe pe proiectul legii Sănătăţii, au fost consultări inclusiv cu Comisia Europeană, cu un expert al acesteia, şi cu Banca Mondială. Aşteptăm un raport al acestor instituţii. S-a făcut un pas important în realizarea ei, urmează să fie dezbătută la nivelul Guvernului şi apoi în Parlament.

– Ce a adus nou acest an pentru pacienţi, din tot ce s-a făcut în sistemul de sănătate?

– În oncologie s-a redus lista de aşteptare la radioterapie, lucru care este extrem de important.Creşterea capacităţii de radioterapie cu trei acceleratoare, faţă de ceea ce a existat, este un pas înainte. Pe partea asistenţei de urgenţă a crescut accesibilitatea la aceleaşi servicii. Avem regiuni în care nu este acelaşi acces ca în altele, de exemplu în zona Olteniei trebuia să meargă un elicopter din Bucureşti, acum va fi un elicopter acolo. În Moldova activitatea era una discontinuă pentru că era un elicopter de la Ministerul de Interne care se folosea, dar nu totdeauna era disponibil, iar acum este un elicopter medical. Tot pe sistemul de urgenţă, anul trecut, în peste 30 de judeţe s-au integrat dispeceratele ambulanţei cu dispeceratele Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă creând dispecerate unice, care sunt în favoarea populaţiei. Ca şi coordonare, ea devine unitară şi complementară între ambulanţă şi ISU pe situaţiile de urgenţă şi pe activităţile medicale şi de prim-ajutor.

Care sunt programele de sănătate active?

– Dar în ceea ce priveşte programele de sănătate?

– A pornit programul de screening pentru cancer de col uterin şi acesta vine în favoarea populaţiei. Noi avem o mortalitate de trei ori mai mare prin această afecţiune comparativ cu restul ţărilor europene. Este o boală care poate fi prevenită în proporţie de peste 90% dacă se face screeningul.

Avem şi înţelegerea cu OMS pe tuberculoză; este vorba de câteva puncte strategice în ceea ce priveşte tuberculoza rezistentă la medicamente şi la tratamente.
Programul de infarct, finanţat de Ministerul Sănătăţii, a redus mortalitatea prin infarct de miocard în doi ani cu 50%. Avem 36 de medici în pregătire pentru cardiologie intervenţională. Anul viitor ei vor termina pregătirea şi vom putea creşte numărul centrelor pentru infarct, precum şi accesibilitatea pacienţilor.

– Ce se va întâmpla cu Institutul Cantacuzino?

– S-a făcut un Memorandum în care se prevede posibilitatea unei soluţionări prin asocierea cu Antibiotice Iaşi. O comisie discută acest lucru pentru a stabili care este cea mai bună abordare. Nu se pune problema desfiinţării institutului sau să se renunţe la el.

Infrastructură și sănătate

– Ce ar trebui făcut în viitor?

– Eu cred că ceea ce avem de făcut în viitor este să privim foarte serios finanţarea şi ce putem face, să ne concentrăm resursele acolo unde impactul este mai mare şi unde necesitatea este mai mare, să nu ne dispersăm, să identificăm şi de fapt am identificat anumite domenii în care să acţionăm aşa cum am acţionat în programul pentru infarct, să avem un impact imediat de reducere a mortalităţii şi a dizabilităţii în aceste domenii şi mă refer la accidente vasculare cerebrale, traumă, terapie intensivă. Şi poate să avem proiecte sau programe pe strategii foarte coerente şi foarte clare, care să fie duse de la A la Z.
Importantă va fi infrastructura sanitară şi obţinerea unei finanţări din fonduri structurale, respectiv pentru spitale, şi continuarea sistemului de urgenţă pe două paliere: este vorba de palierul pentru activitatea zilnică, adică unităţi de primiri urgenţe şi ambulanţă SMURD, dar şi de palierul reacţiei la dezastre şi anume vehicule speciale pentru intervenţia la calamităţi, unde este un plan şi sper să-l finalizăm în următorii doi ani, de dotare minimă pe ţară, maşini pentru victime multiple, maşini de intervenţie la accidente colective, calamităţi. Am identificat 53 de spitale ca fiind strategice şi asupra lor ne concentrăm atenţia în următorii doi ani până le ridicăm nivelul măcar al capacităţii tehnologice şi umane.

– Personal, dumneavoastră ce vă doriţi pentru anul viitor?

– Doresc o stabilitate şi o evoluţie normală spre bine.

,,Privitor la CNAS un lucru important sunt reţetele electronice, care sperăm că vor intra integral de anul viitor. Acest lucru permite un control semnificativ la prescrierea reţetelor şi, în al doilea rând, cardul care a intrat în testări şi care va reduce frauda şi raportările false când va intra la nivel naţional.
Ministrul Sănătăţii", dr. Raed Arafat