Actualitate

Spaniola, pe locul al doilea între limbile cele mai vorbite în lume, cu 495 de milioane de vorbitori

<p><strong><img src="http://www.huanqiuxibanyayu.com/wp-content/uploads/2012/02/Espa%C3%B1ol-mundo_pag.png" border="0" width="450" height="258" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Limba spaniolă se află pe locul al doilea, după limba chineză, între limbile cele mai vorbite în lume, potrivit numărului de persoane care o folosesc - 495 de milioane. Informaţia a fost furnizată luni, la prezentarea anuarului Institutului Cervantes pentru 2012, "Spaniola în lume/'El espańol en el mundo", după cum transmite postul public de televiziune, scrie Agerpres.

Acelaşi raport, prezentat de ministrul spaniol al afacerilor externe, José Manuel García-Margallo, şi de directorul Institutului Cervantes, Víctor García de la Concha, mai arată şi faptul că numărul vorbitorilor de spaniolă a crescut în 2012, în vreme ce a scăzut numărul celor care vorbesc engleza şi chineza. După engleză, spaniola se află tot pe locul doi între limbile de comunicare internaţională, şi pe locul trei, după chineză, în rândul limbilor cele mai folosite pe internet - cu o creştere de peste 800% în ultimul deceniu.

Până în 2030, 7,5% din populaţia globului /aproximativ 535 de milioane de persoane/ va vorbi spaniola, şi procentul va fi depăşit numai în cazul chinezei, după cum mai reiese din raportul menţionat. De asemenea, peste trei sau patru generaţii, mai indică estimările, 10% din populaţia lumii se va înţelege în spaniolă, iar SUA va fi ţara cu cea mai mare populaţie vorbitoare a acestei limbi, după Mexic.

18 milioane de persoane învaţă în prezent spaniola, peste tot în lume. S-a mai înregistrat, în ultimul an, şi o creştere cu 8% în rândul cursanţilor Institutului Cervantes şi filialelor acestuia - prezent în 77 de oraşe din 44 de ţări, mai ales din America şi Asia. Ministrul García-Margallo a subliniat că Institutul Cervantes este "bijuteria coroanei" în ceea ce priveşte afacerile externe ale Spaniei şi a atras atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă globalizarea, afirmând ca aceasta ar putea duce la apariţia "unei culturi universale uniforme, în care să primeze şabloanele anglosaxone".