Actualitate
Gunter Verheugen: Oraşul Cluj-Napoca este prin excelenţă european
<p><strong><img src="documente/stories/2013/02_februarie/20/dhc m 21.jpg" border="0" width="450" height="257" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Fostul comisar european pentru extindere Gunter Verheugen consideră că oraşul Cluj-Napoca este prin excelenţă european, iar dacă dorim să definim identitatea europeană este suficient să privim spre acest oraş situat în inima Transilvaniei.</strong></p>
În discursul de mulţumire pentru titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai, care i-a fost conferit, miercuri, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat în Aula Magna, fostul comisar european pentru extindere Gunter Verheugen a arătat că este 'recunoscător pentru invitaţia de a veni la Cluj-Napoca' şi pentru distincţia acordată.
„Sunt recunoscător să primesc titlul de Doctor Honoris Causa din partea nobilei Universităţii 'Babeş-Bolyai'. Doresc să-mi manifest recunoştinţa faţă de domnul Vasile Puşcaş, care a fost adversarul meu în procesul de negociere. De asemenea, sunt recunoscător pentru Laudatio care mi s-a făcut azi în Aula Magna a universităţii”, a spus fostul demnitar al Comisiei Europene, citat de Agerpres.
El a arătat că din experienţa sa de prim-comisar pentru extindere cunoaşte că România s-a confruntat şi încă se confruntă cu trecutul şi cu istoria sa, precum şi cu un dureros proces de transformare.
„Îmi aduc bine aminte de prima vizită pe care am efectuat-o în România, în 1979. Chiar dacă protocolul de stat şi siguranţa naţională de atunci au făcut în aşa fel încât să nu pot să văd realităţile triste din acea perioadă, am fost totuşi şocat să văd o ţară europeană care se chinuia să supravieţuiască în adevăratul înţeles al cuvântului. M-am întors în România şi după sfârşitul dictaturii şi am putut să văd diferenţele. Dacă este să compar, azi, ţara pe care am văzut-o în 1979, nu pot decât să admir schimbările majore care s-au produs. Romania nu este doar o ţară care aparţine Uniunii Europene şi este o ţară care reuşeşte să se transforme prin sine”, a spus Gunter Verheugen.
El a amintit că România a trecut printr-o criză politică în 2012 şi că a înţeles unele dintre motivele de îngrijorare ale Bruxelles-ului şi ale altor capitale europene.
„Mă tem că în Uniunea Europeană este o problemă gravă legată de modul în care înţelegem România. Avem standarde duble şi obiective mereu în transformare. Există state membre vechi şi noi din UE care trec, identic, prin astfel de crize politice. După criza politică din România am impresia că efectul a fost o maturitate politică diferită şi un stil politic diferit. Rămân încă multe lucruri de îndeplinit, dar cu toate acestea observăm un progres evident. României trebuie să i se ofere în continuare un sprijin deschis”, a explicat Verheugen.
Fostul comisar european pentru extindere a arătat că nu a fost niciodată convins că 'un superstat european va fi compatibil cu moştenirea culturală individuală, naţională'.
„Nu cred că putem avea o identitate unică europeană. Dacă vă voi întreba, probabil că nu îmi veţi răspunde că sunteţi pur şi simplu un cetăţean european, ci român şi european. Este o contradicţie de termeni? Nu! Identităţile naţionale nu se pot şterge. Identitatea noastră rezidă tocmai în moştenirea culturală diferită pe care o avem, cu o varietate de limbi şi religii în Europa. Unii spun că această diversitate este un obstacol în calea unităţii Europei. Dar eu cred că ea ne face să fim mai bogaţi, mai diferiţi şi mai puternici. Nu este deloc un obiectiv european să eliminăm tradiţiile naţionale”, a afirmat Gunter Verheugen, adăugând că responsabilitatea noastră este să protejăm aceste tradiţii şi să ocrotim ceea ce ne face să fim diferiţi.
“Mereu trebuie să găsim noi metode pentru a colabora. Cetăţenii nu trebuie să creadă că le este răpită identitatea naţională. Trebuie să milităm pentru integrare europeană, pentru că prin ea reuşim să identificăm obiective naţionale care pot fi îndeplinite la nivel larg. Personal, cred că prima extindere şi aderarea Marii Britanii la UE, alături de legăturile pe care această ţară le are cu SUA, au contribuit foarte mult la evoluţia Europei”, a spus fostul comisar european.
În opinia sa, situaţia recentă din Grecia evocă faptul că la integrarea sa în UE era încă slab pregătită din punct de vedere economic.
„Problemele Greciei au început chiar în momentul aderării ei la UE. Argumentele politice pentru integrarea Greciei la acea dată au fost mult mai puternice decât cele economice împotriva integrării ei”, a arătat Verheugen.
Referindu-se la ţările din Europa Centrală şi de Est, Gunter Verheugen a spus că ele au fost ajutate de procesul de integrare în UE, au fost stimulate de ideea aderării şi au reuşit să încheie procesul cu o 'dedicare remarcabilă'.
„Era imperativ ca aceste ţări să facă parte din proiectul european şi să se bucure de beneficiile care le erau oferite”, a spus Verheugen.
„Domnule prim-ministru Victor Ponta, dacă vă întâlniţi cu preşedintele Franţei, în cursul acestei după amiezi, trebuie să-i reamintiţi faptul că Franţa a fost de departe cel mai aprig susţinător al României în procesul de integrare în UE. Franţa şi-a asumat o responsabilitate şi acest lucru nu trebuie uitat”, a punctat fostul comisar european, profitând de faptul că premierul român a participat, miercuri, la ceremonia din Aula Magna a UBB.
Citeşte şi:
Vasile Puşcaş: Gunter Verheugen a avut o contribuţie de netăgăduit în procesul de extinde a UE
Günter Verheugen primeşte astăzi titlul de DHC al UBB
