Actualitate

Prea puţini bani pentru copiii cu deficienţe de auz

<p><strong><img src="documente/stories/2013/05_mai/07/orl6.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Clinica ORL din cadrul Spitalului Judeţean Cluj-Napoca are bani să facă doar 6-7 implanturi cohleare pentru copiii surzi din naştere, cu toate că cererea este mult mai mare. </strong></p>

Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca a câştigat un concurs organizat de Fundaţia Orange prin care, cu ajutorul unor aparate speciale, vor depista deficienţele de auz ale nou-născuţilor încă din primele zile de naştere. Valoarea totală a proiectului este de 203.000 lei şi se va derula pe parcusul a 12 luni la Clinica de Ginecologie Dominic Stanca şi la Spitalul Judeţean din Baia-Mare.

În Cluj, dar şi în alte judeţe ale ţării testarea auditivă a copiilor la naştere se face doar în câteva spitale, în timp ce în străinătate un astfel de screening este un lucru obişnuit. În Cluj, doar Clinica de Ginecologie I face astfel de teste. „Screening-ul nou-născutului este universal în alte ţări. În România, din păcate nu se face în toate judeţele şi maternităţile. Mai sunt câteva spitale din ţară care fac acest screening: Bucureşti, Iaşi, în centrele mari”, afirmă doctorul Violeta Necula, medic primar ORL în cadrul Clinicii ORL a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj.

Hipoacuzia, mai frecventă de 60 de ori decât alte boli congenitale

Medicii clujeni subliniază că este nevoie de acest screening deoarece hipoacuzia este un defect care nu se vede la naştere, dar este mai frecvent de 60 de ori decât alte afecţiuni congenitale pentru care există deja screening. „Hipoacuzia profundă care împiedică copilul să înveţe să vorbească este întâlnită la 1-3 nou-născuţi din 1.000. Atunci detectarea lor în timp util, în primele 6-12 luni de viaţă i-ar ajuta să prindă limbajul corespunzător. Cu cât se stabileşte diagnosticul mai târziu cu atât recuperarea este mai dificilă”, spune doctorul Violeta Necula.

Cerere mult mai mare decât posibilităţile financiare

După toate testele, sunt selectaţi copiii cu probleme şi li se va face implant cohlear sau alte metode de tratament. Implantul se face prin intervenţie chirurgicală la copiii care nu se descurcă corespunzător cu proteze auditive, adică proteza nu face faţă. „În astfel de cazuri, implantul este cea mai bună metodă la ora actuală şi pe care îl avem şi noi prin programul naţional. Ne permite un număr de 8-10 implanturi pe an, dar din păcate numărul este destul de redus în comparaţie cu copiii care ar avea nevoie. La nivel naţional se fac aproximativ 60-70 de implanturi cohleare”, menţionează Necula.

Preţul unei astfel de proteze este de aproximativ 25.000 euro şi cu ajutorul lui pacientul aude, dar sarcina de învăţat să înţeleagă ce aude revine logopedului.

Doctorul Violeta Necula declară că în cadrul Clinicii ORL din Cluj se lucrează cu liste de aşteptare. „Avem listă de aşteptare pentru că la 10 implanturi pe an nu poţi lucra astfel decât cu listă. Ideal ar fi să se implanteze copilul până la vârsta de 2 ani, dar nu înseamnă că nu se poate implanta şi la 4-6 ani. Îi va fi mai bine, dar câştigul maxim îl obţinem cu copiii implantaţi cât mai mici. Selectarea pacienţilor este o problemă reală”, conchide specialistul clujean.

Citeşte şi:

Teste de auz pentru 6.000 de nou-născuţi din Cluj şi Baia Mare