Actualitate

Patru preşedinţi în patru ani

Dacă în mod normal un primar sau un preşedinte de consiliu judeţean se alege pentru un mandat de patru ani, la Cluj-Napoca am asistat la o performanţă greu de egalat pentru orice administraţie publică din România: patru preşedinţi în patru ani. Lupta pentru putere a fost mai aprigă decât niciodată, în timp ce marile proiecte ale judeţului zac închise în sertare fără ca nimeni să se atingă de ele.

Monitorul de Cluj a atras atenţia de nenumărate ori despre faptul că de la înfiinţarea Consiliului Județean, Clujul nu a avut niciodată niște politicieni atât de slabi, interesați doar de buzunarele lor, de afaceri mai mult sau mai puțin penale și de acoperirea fărădelegilor și incompetenței funcționarilor din aparatul de specialitate. 

Proiecte de infrastructură în valoare de milioane de euro au fost puse pe butuci de angajații incompetenți și niciun preşedinte nu a cerut tragerea lor la răspundere. Banii au fost pierduți, timpul a trecut, iar județul Cluj nu are o groapă de gunoi funcțională, la standarde europene, nu are o rețea de drumuri practicabile sau un nod de transport intermodal. Nimeni nu a răspuns pentru aceste proiectele date de gard și pentru banii pierduți. Cu complicitatea conducerii Consiliului Județean și la adăpostul dezinteresului membrilor deliberativului județean, grupuri infracționale organizate au acaparat banul public și sug fiecare leu din bugetul public.

Niciun preşedinte de CJ - şi culmea am avut de unde alege (Uioreanu, Vakar, Seplecan, Mânzat, abia intrat în pâine) -, nu a dat răspunsuri cu privire la marile tunuri care au ruinat Clujul: drumul Ic-Ponor, Centrul de Management al Deșeurilor şi lista poate continua.

Uioreanu şi reţeaua de corupţie

În vara lui 2012, USL câştiga alegerile locale, iar la şefia Consiliului Judeţean Cluj ajungea fostul deputat Horea Uioreanu (PNL). În primăvara anului 2014, el a fost arestat preventiv pentru luare de mită şi aveam să aflăm că a dezvoltat o întreagă reţea de corupţie. Horea Uioreanu avea interese financiare majore în zona aeroportului, pentru reţeaua de drumuri (toate contractele fiind “zeciuite”), iar aproape orice alocare bugetară era condiţionată de încasarea unui procent din valoarea contractului.

Lupta pentru “ciolan”

După ce Uioreanu a fost arestat preventiv, PSD şi PNL au văzut ocazia perfectă de a pune mâna pe putere. Vicepreşedintele de atunci Ioan Oleleu (PSD) şi consilierul judeţean Mihai Seplecan (PNL) s-au zbătut şi “bătut” luni întregi în vara lui 2014, inclusiv pe holurile Tribunalului, pentru a ocupa scaunul de preşedinte. Seplecan a fost ales în 2014 de două ori în funcţia de preşedinte interimar al CJ Cluj, dar ambele hotărâri au fost atacate în contencios administrativ de prefectul judeţului Cluj, pesedistul Gheorghe Vuşcan.

Vakar şi închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât

Sătui de lupta dintre Oleleu şi Seplecan, consilierii judeţeni au decis ca Vakar Istvan (UDMR), pe atunci vicepreşedinte al CJ Cluj, să preia atribuţiile funcţiei de preşedinte interimar. În mandatul său (octombrie 2014 – iunie 2015), Vakar s-a confruntat cu cea mai mare criză din ultimii ani: închiderea rampei de gunoi neconforme de la Pata Rât şi presiunea nefinalizării Centrului de Deşeuri, care a dus la creşterea preţului pentru colectarea gunoaielor, după ce Clujul, ca să nu rămână cu gunoaiele în stradă, şi-a depozitat deşeurile în alte judeţe din ţară.

Seplecan: mult zgomot pentru nimic

După ce mai bine de un an de zile a luptat să ajungă preşedinte al Consiliului Judeţean, consilierul judeţean Mihai Seplecan şi-a văzut îndeplinit visul cu ochii. În iunie 2015 a ajuns preşedintele CJ, dar după numeroase scandaluri în care este implicat, consilierii judeţeni au decis să-l dea jos în decembrie anul trecut.

Mandatul lui Seplecan la şefia Consiliului Judeţean Cluj a început cu tonuri ridicate, sfidări şi ameninţări. PSD-iştii i-au cerut lui Seplecan în nenumărate rânduri să-şi prezinte CV-ul, fără succes însă. De la instalarea sa în funcţie, Seplecan şi-a propus şi reuşit desfiinţarea Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat (RAADPP) din Cluj şi transformarea acesteia în direcţie a Consiliului Judeţean, dar şi schimbarea lui David Ciceo din funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie de la Aeroport, dar acest proiect controversat nu a trecut niciodată de votul consilierilor.

În scurtul său mandat de preşedinte, Seplecan a intrat în conflict şi cu conducerea Cluj Arena din cauza neplăţii impozitului către bugetul local şi şi-a exprimat dorinţa ca societatea care conduce stadionul să intre în insolvenţă.

Devenit incomod pentru tot mai mulți dintre colegii din PNL, Mihai Seplecan a avut zilele numărate în fruntea Consiliului Județean. I s-a cerut să renunțe la funcție, iar în lipsa unui răspuns pozitiv i s-a retras sprijinul politic, totul culminând cu excluderea din partid.

Lovitura de graţie a venit însă spre finalul mandatului cu scandalul diplomei false de licenţă. Reprezentanţii Universităţii Spiru Haret Bucureşti au ieşit public şi au susţinut că diploma de licenţă a lui Mihai Seplecan este contrafăcută şi că universitatea nu i-a eliberat acestuia respectiva diplomă.

“Diploma de licenţă Seria D nr 0115367 pe numele absolventului Szeplekan Ş. Mihai nu a fost eliberată de Universitatea Spiru Haret Bucureşti. Diploma este contrafăcută şi prezintă date neconforme realităţii, respectiv diploma nu a fost eliberată de Serviciul acte de studii din cadrul Universităţii Spiru Haret Bucureşti, seria şi numărul formularului de diplomă nu au fost repartizate niciodată Universităţii Spiru Haret Bucureşti pentru absolvenţii promoţiei 2006; pentru aceşti absolvenţi formularele de diplomă repartizate Universităţii Spiru Haret poartă seria Y”, a susţinut rectorul Universităţii Spiru Haret Aurelian Bondrea.

La solicitarea Monitorul de Cluj, Ministerul Educaţiei a confirmat faptul că Seplecan nu a fost niciodată studentul Universităţii Spiru Haret Bucureşti, în schimb, aceasta a obţinut o diplomă valabilă de master de la Universitatea Ecologică din Bucureşti.

Potrivit surselor Monitorul de Cluj, într-o situaţie asemănătoare cu Seplecan s-ar mai afla alţi  politicieni liberali clujeni. Sursa noastră afirmă că e posibil să fie alte şase cazuri.

Se sparg oalele în capul lui Mânzat?

La sfârşitul lunii decembrie 2015, sătui de Seplecan, consilierii judeţeni decid organizarea unei şedinţe extraordinare pentru debarcarea acestuia din fruntea instituţiei şi alegerea unui nou preşedinte în persoana lui Marius Mânzat. În scurtul său mandat, Mânzat ar trebui să rezolve nerealizările din ultimii ani: deblocarea lucrărilor la Centrul de Deşeuri, drumul turistic Răchiţele - Ic Ponor, investiția privind extinderea Tetarom I, dezvoltarea aeroportului şi a reţelei de drumuri, existând pericolul ca, în condițiile în care nu se finalizează aceste proiecte până în luna iunie, CJ Cluj să returneze câteva milioane de euro, bani europeni.

Auditul, unde-i auditul?

Niciuna dintre conducerile ce s-au perindat în ultimii ani la Consiliul Judeţean Cluj nu a efectuat un audit amănunţit al actelor, documentelor sau lucrărilor la cele mai importante investiţii derulate (Centrul de Deşeuri, drumul Răchiţele- Ic Ponor, pista de la aeroport, întreţinerea şi reabilitarea reţelei de drumuri judeţene, Cluj Arena sau parcurile Tetarom). Le-a fost frică să ceară un audit din cauza surprizelor care vor ieşi la iveală?

Eşecurile proiectelor cu fonduri europene derulate de Consiliul Judeţean Cluj sunt trase la indigo. Fie că vorbim de Centrul de Deşeuri sau de drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor, reţeta “succesului”este aceeaşi: se organizează o licitaţie, se decontează mii de euro din bugetul judeţului pe lucrări de proastă calitate sau pe lucrări imaginare, se şterg cu buretele ultimii ani de eşec ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat şi se organizează o nouă licitaţie. Bani irosiţi, timp pierdut. Cine pierde şi cine câştigă din această afacere?

A răspuns cineva pentru proiectele date de gard şi pentru banii pierduţi? Nu!

În perioada 1992-2012, toţi preşedinţii Consiliului Judeţean Cluj au reuşit să-şi ducă mandatul până la capăt. Aceştia au fost Victor Constantinescu, Ioan Rus, Şerban Graţian, Marius Nicoară şi Alin Tişe.