Actualitate

800.000 de euro pentru un strat de pământ. Cum să fii plătit de două ori pentru acelaşi lucru

Consiliul Judeţean Cluj plăteşte peste 6 milioane de euro pentru închiderea ecologică a rampei de la Pata Rât (18 hectare), dar se vede nevoit să mai scoată din bugetul propriu încă 800.000 de euro pentru aceeaşi operaţiune.

Firma care se ocupă de ecologizarea gropii de gunoi de la Pata Rât a mai obţinut importante sume de bani de la Consiliul Judeţean Cluj pentru stingerea incendiului izbucnit în zonă în urmă cu aproape trei săptămâni.

Anul trecut, Asocierea SC Nordconforest SA- SC Finara Consult SRL- SC Interdevelopment SRL, a pus mâna pe un contract în valoare de 27.267.933,79 lei fără TVA pentru închiderea şi ecologizarea rampei de gunoi de la Pata Rât. În urma votului de joi a consilierilor judeţeni, firma mai primeşte 800.000 de euro pentru aproximativ aceeaşi operaţiune, bani încredinţaţi direct, fără licitaţie.

După ce în Vinerea Mare consilierii judeţeni s-au certat (din nou) ca la uşa cortului şi nu au votat rectificarea bugetului, care prevedea, printre altele, şi suplimentarea fondului de rezervă cu 3,5 milioane pentru rezolvarea incendiului de la Pata Rât, bani care proveneau din fondurile alocate dezvoltării aeroportului pentru 2016, în şedinţa extraordinată de joi consilierii judeţeni au votat toate proiectele „fierbinţi”.

De trei săptămâni, 6 hectare de teren ard mocnit şi degajă un fum toxic afectând locuitorii cartierului Someşeni, dar şi locuitorii din Apahida şi din restul comunelor din estul municipiului Cluj-Napoca. Inclusiv activitatea aeroportului a fost afectată, la Consiliul Judeţean fiind înregistrate mai multe plângeri în acest sens.

Monitorul de Cluj a semnalat în nenumărate rânduri că nu este prima dată când gunoaiele de la Pata Rât sunt „evacuate” prin incendiere.

ISU Cluj: Indicii că focul a fost pus intenţionat

Mariana Raţiu, managerul proiectului CMID, susţine că suma de 3,5 milioane de lei (aproximativ 800.000 de euro) care apare în proiectul de hotărâre este valoarea estimată, „nu este valoarea contractată şi nu este valoarea plătită”.

„Noi suntem într-o situaţie de urgenţă. Asta nu înseamă că cei care sunt responsabili nu vor plăti pentru acest incediu. Dacă se va dovedi, cei de la ISU susţin că acest incendiu a fost provocat, că cineva, intenţionat, a pus focul atunci evident vom acţiona răspunderea constructorului care a avut în pază amplasamentul. Dacă se va dovedi, aşa cum spune constructorul, în urma unei expertize, că a fost autoaprindere, atunci evident, vom suporta cheltuielile”, a spus Raţiu în şedinţa de Consiliu Judeţean.

Mână criminală sau autoaprindere?

Conducerea CJ Cluj susţine că cinci hectare care ard sunt în perimetrul amplasamentului predat firmei Nordconforest, iar un hectar este în afara amplasamentului.

„Amplasamentul a fost predat pentru proiectare şi execuţie. Faptul că ei nu au reuşit să închidă acest amplasament nu este o culpă întrucât vorbim de o schimbare a situaţiei de la momentul licitaţiei. Acolo s-a depozit 500.000 metri cubi de deşeuri în mod ilegal şi o parte din ele aparţin comunei Apahida. Ei ar fi închis demult acest contract însă nu datorită lor nu s-a rezolvat această situaţie. Dacă vorbim de o autoaprindere, asta nu se poate imputa firmei, dacă autoaprinderea a pornit de la gunoaiele amplasate ilegal în afara amplasamentului. Nu se ştie exact de unde a pornit incendiul, din interior sau din exterior. Au mai fost incendii inclusiv în decembrie, chiar de Crăciun, de mică intensitate, unde constructorul a intervenit. Aici, incendiul fiind de foarte mare intensitate, costructorul nu a reuşit să-l stingă, a fost depăşit de situaţie. Presupunea nişte costuri foarte mari pe care nu a vrut să şi le asume întrucât nu avea în oferta tehnică şi acest risc de stingere a incendiilor”, a mai spus Raţiu, în încercarea de a convinge consilierii să voteze proiectul de hotărâre.

Gunoaiele ard de 14 ani

Ivan Ilarie a susţinut că groapa de gunoi a ars de-a lungul timpului de foarte multe ori, iar Eugen Vereş (n.red. fostul şef al firmei de salubritate Brantner-Vereş) avea propria sa metodă de a stinge focul.

„Condiţiile de predare a rampei aveau şi obligaţia de a asigura şi paza. Ce obligaţii mai avem noi să dăm bani în plus la firmă? Ei aveau obligaţia să păzească acel perimetru. De-a lungul anilor, focul a ars de mai multe ori, este o forţare această chestiune, noi ştiam exact cum proceda Eugen Vereş, Dumnezeu să-l ierte, mi se pare o forţare. Ei încearcă să obţină un ban în plus şi nu ştiu dacă e bine să dăm aceşti bani. Firma trebuia să păzească în momentul în care s-a aprins, trebuia să ia nişte măsuri, trebuia să intervină, trebuia să nu-l lase să se aprindă. Vereş se ducea cu nişte cisterne cu apă, vărsa apă, când se stingea focul, punea pământ. Dovadă că aici a existat o superficialitate în realizarea acestui proiect, nu vrem să prăpădim banii de pomană”, a spus Ivan Ilarie.

Alţi bani pe expertize. Cine le plăteşte, nu se ştie

Preşedintele CJ Cluj Marius Mînzat susţine că vor fi efectuate mai multe expertize pentru a determina cauza incendiilor.

„Există două variante care au generat situaţia şi focul, ori o mână criminală, ori autoaprindere. În situaţia în care se constată, printr-o expertiză, că focul a fost autoaprindere este în responsabilitatea Consiliului Judeţean, dacă se constată de către organele abilitate că e mână criminală, e responsabilitatea constructorului, iar lucrările pe care le-a efectuat nu se vor deconta. În momentul de faţă s-a acoperit suprafaţa, este o situaţie de urgenţă, nu noi am stabilit asta, ci Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, noi nu putem decât să ne conformăm şi nu pot comenta de ce în ultimii 12 ani când s-a aprins rampa nu a existat o astfel de hotărâre a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. De ce doar acum i s-a dat caracter de urgenţă mie îmi este peste putinţă să răspund”, a spus Mînzat.

Acesta a mai spus că au fost solicitate nişte studii de piaţă pentru a se încerca să se stabilească corect valoarea lucrării.

“Lucrarea este executată în proporţie de aproximativ 30%. Dacă constructorul nu acceptă acel preţ corect care reiese din ofertele pe care le primim mai multe societăţi comerciale din zona noastră, nu plătim. Suntem în negocieri cu constructorul, dar la preţul corect, al pieţei pentru această categorie de lucrări. Dacă raportul de expertiză stabileşte că a fost foc pus, indiferent de cine, nu plătim”, a mai spus preşedintele CJ Cluj.

Strat de pământ turnat, soluţie viabilă?

Mariana Raţiu susţine că prin predarea amplasamentului, cei de la Nordconforest erau obligaţi să asigure şi paza. „În realitate, paza era să nu se mai depozitele ilegal”, a susţinut Raţiu.

“E tehnic corect ceea ce se face, că printr-un strat de 50 de centimentri de pământ se rezolvă problema? Atenţie că în zona depozitelor de gunoaie, depozitate legal sau ilegal, astea sunt ca o bombă dacă nu faci şi o aerisire. Trebuie să găsim şi o soluţie pe unde să iasă gazele. Dacă sunt suficienţi cei 50 de centimetri, în regulă”, a susţinut consilierul Dănuţ Canta.

Raţiu a susţinut că această soluţie a fost indicată de către proiectant.