Actualitate

Clujeanul care a anticipat victoria Timișoarei. Anunțul l-a surprins chiar în orașul de pe Bega

Câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană de către Timișoara a lăsat în urmă dezamăgire la Cluj, dar unii oameni de cultură din oraș au anticipat potențialul orașului de pe Bega și faptul că s-ar putea concretiza în obținerea de către urbea bănățeană a acestui statut.

Cunoscutul regizor Tompa Gábor, născut la Târgu-Mureș dar director al Teatrului Maghiar de Stat Cluj, de circa 25 de ani, s-a aflat vineri după-masă chiar la Timișoara, unde a avut loc premiera spectacolului său, “Biedermann și incendiatorii”, de Max Frisch, la care a lucrat de câteva săptămâni la Teatrul German de Stat. Regizorul Tudor Giurgiu, directorul TIFF, este și el unul din cei pentru care Timișoara respiră un aer aparte.

Acum o săptămână, la conferința de presă de prezentare a stagiunii 2016-2017 a Teatrului Maghiar, Tompa Gábor atrăgea atenția că în unele orașe, de exemplu Timișoara, dialogul inter-etnic este mai deschis decât cel din Cluj. Venită din partea unui om de teatru de referință pentru scena românească, foarte conectat la ceea ce se întâmplă pe scena artistică și culturală europeană, declarația poate fi considerată mai mult decât o constatare și ar fi putut fi luată în serios de responsabilii candidaturii Clujului. Pe de altă parte, un oraș nu își poate îmbunătăți caracteristicile peste noapte.

Contactat sâmbătă dimineață de Monitorul de Cluj, regizorul a comentat decizia acordării titlului de Capitală Culturală Europeană pentru 2021 Timișoarei.

"Am simțit șansa care o au"

“Sunt trist pentru că eu speram că totuși o să fie Clujul cel ales, am semnalat, am zis în mai multe rânduri că Timișoara este un candidat foarte puternic, lucrurile nu trebuie privite însă în termeni e victorie și înfrângere. Am petrecut câteva săptămâni recent aici (la Timișoara, nb.red.), iar dialogul inter-etnic este de la sine înțeles. Ca un detaliu pot spune că inclusiv ieri după-masă la anunțarea câștigătorului viața timișoreană curgea firesc, nu au simțit nevoia să se adune în piață, să fie pregătiți să sărbătorească. Simțeam însă că există această șansă puternică pentru ei. Este important însă ca și noi să continuăm ce ne-am propus, e foarte mult de lucru, și dacă nu sunt fonduri care ar fi venit pentru Capitală Culturală, Clujul are un buget foarte puternic, încasează multe taxe și impozite. Trebuie să continuăm să fim un oraș la fel de puternic, ne trebuie o ambiție și mai mare să continuăm proiectele anunțate, unele bune, altele care trebuie ameliorate”, a declarat Tompa Gábor.

Trebuie precizat că obținerea titlulului de Capitală Culturală Europeană 2021 a fost sărbătorită totuși în centrul Timișoarei, un ansamblu de dansatori sârbi participanți la un festival de dansuri în oraș ținând să marcheze momentul cu dansuri antrenante, care au atras atenția spectatorilor, potrivit Opiniatimisoarei.ro.

“Fiecare trebuie să facă un pas”

Omul de cultură a vorbit și despre cum se poate îmbunătăți în Cluj dialogul inter-etnic: “Eu cred că fiecare parte care e ‘despărțită’ trebuie să mai facă un pas, să fie mai deschisă și să renunțe la prejudecăți, fiecare să mai dea de la el, să mai lase. Noi încercăm prin toate evenimentele teatrului să facilităm această apropiere, să oferim un spațiu comun, cum trebuie să se întâmple în orice instituție care găzduiește un eveniment cultural”, a exemplificat el.

Întrebat dacă și-ar dori ca Teatrul Maghiar ar putea participa la proiecte din cadrul programului Timișoara Capitală Culturală 2021 regizorul a răspuns că rămâne de văzut, fiind posibil, în condițiile în care fiecare dintre cele trei instituții teatrale timișorene, Teatrul Național, cel German și cel Maghiar, găzduiesc câte un festival, în special cu participare națională.

"Chiar dacă există doar porțiuni de autostradă, circulația spre Timișoara este mai ușoară decât acum mulți ani, putem să vedem până atunci ce se întâmplă, mai e timp. Au existat unele capitale culturale foarte simpatice, precum Ruhr, care a câștigat ca regiune, caracterizată de minerit. La noi există o concurență antagonică și cred că ar trebui revizuită, să existe o concurență mai solidară. Dacă beneficiezi de acest lucru (titlul CCE 2021 n.red.) poate fi o șansă și pentru noi, în mod paradoxal, să ne punem în practică propriile proiecte”, a explicat el.

Tudor Giurgiu, “îndrăgostit brusc” de Timișoara

Directorul TIFF, Tudor Giurgiu, care a făcut parte din echipa de promovare a candidaturii Clujului, se numără și el pe de altă parte printre cei care au remarcat potențialul deosebit al Timișoarei. Când filmul său “De ce eu” era prezentat la Cluj în 2014, după ce anterior a fost vizionat la București, Iași și Timișoara, Giurgiu vorbea despre specificul timișorenilor și modul aparte în care s-a simțit în orașul de pe Bega: “Chiar dacă aici (la Cluj, n.red.) lumea e mai familiarizată cu cultura cinematografică, acolo este ceva special, nu e întâmplător că acolo a început revoluția”, a declarat atunci Giurgiu.

Tudor Giurgiu a postat un text vineri pe Facebook în care vorbește despre victoria Timișoarei:  “Departe, din Madrid, sunt putin trist ca a pierdut Clujul dar mă bucur enorm pentru Timișoara. E un oraș pe care l-am descoperit târziu dar de care m-am îndrăgostit brusc. Am avut în sala Filarmonicii cea mai spectaculoasă și lungă discuție ‘ever’ cu spectatorii, de după vreun film de-al meu. La ‘De ce eu?’, înainte de alegeri. Mi-am facut amici și prieteni pe viață după acea proiecție. An de an, vara, organizăm proiecții de film în Grădina de vară si, recunosc, atmosfera e spectaculoasă (seri cu peste 1000 de oameni la film), îmi aduce aminte de Grădina "Republica" a copilărilei mele clujene. Da, Timișoara, nu are cinematografele sau festivalurile Clujului. Dar are un fel de oameni cum nu prea mai găsești nicăieri în țară. Bravo lor și succes pe mai departe”, a scris Giurgiu pe Facebook.

Ovidiu CORNEA