Actualitate

The New York Times: Cum a devenit Adrian Ghenie un star al licitaţiilor internaţionale

Adrian Ghenie este subiectul unui articol publicat în prestigiosul cotidian american The New York Times, care prezintă cititorilor motivele din spatele succesului fulminant de care se bucură operele artistului român pe piaţa licitaţiilor internaţionale.

Mulţi spun că expoziţia din 2011 organizată la muzeul Palazzo Grassi din Veneţia a fost prima care a trezit interesul cumpărătorilor pentru un tânăr artist român, Adrian Ghenie, ale cărui picturi, realizate cu cuţite de paletă, sunt dominate de portrete ale unor personalităţi istorice, precum Stalin, Hitler şi medicul nazist Josef Mengele.

Apoi, în 2015, Adrian Ghenie a atras încă o dată atenţia asupra lui, după ce a participat la renovarea pavilionului României la Bienala de Artă de la Veneţia.

În aceste zile, operele acestui artist român, în vârstă de 39 de ani, se vând la licitaţii cu preţuri de până la 9 milioane de dolari, iar lista de aşteptare a clienţilor săi ”se întinde pe patru continente”, spune Marc Glimcher, preşedintele Galeriei Pace, care reprezintă operele lui Ghenie la New York şi care i-a oferit spaţiul pentru o expoziţie solo, ce va fi vernisată în luna ianuarie.

Marc Glimcher spune că ”134 de persoane cred că sunt primele pe lista de aşteptare” pentru viitoarele opere semnate de Adrian Ghenie.

În contextul unui declin al pieţei pentru tinerii artişti ale căror preţuri au atins niveluri spectaculoase în urmă cu un an, Adrian Ghenie se bucură în continuare de preţuri ridicate la licitaţiile de artă - însă nu toată lumea care profită de pe urma succesului său este pe deplin încântată.

Luna trecută, pictura ”Nickelodeon”, realizată de Adrian Ghenie în 2008 - reprezentând opt siluete estompate purtând paltoane ample - a fost lotul principal la o licitaţie organizată de casa Christie’s la Londra şi s-a vândut cu 9 milioane de dolari. Acel preţ a depăşit de peste patru ori estimările specialiştilor şi a fost mult mai mare în comparaţie cu precedenta lucrare semnată de Ghenie care a ajuns într-o colecţie privată, contra unui preţ de aproximativ 650.000 de dolari.

Cu doar câteva luni înainte, la o licitaţie organizată de casa Sotheby’s, tot la Londra, tabloul ”Sunflowers in 1937”, realizat de Adrian Ghenie în 2014 şi care reprezintă o reinterpretare a capodoperei lui Vincent Van Gogh, în contextul apariţiei nazismului, s-a vândut cu 4,5 milioane de dolari , depăşind de peste cinci ori estimările specialiştilor.

”Însă cum a apărut toată această agitaţie?”, se întreabă jurnaliştii de la The New York Times. ”Este un pictor extrem de talentat - nu cred că cineva poate să nege acest lucru”, a spus Ali Subotnik, curator al Hammer Museum din Los Angeles, care a achiziţionat în 2008 două dintre tablourile lui Adrian Ghenie din studiul ”Pie Fight”. ”Însă aceste preţuri sunt puţin absurde”, a adăugat el.

Mai mulţi factori au contribuit la ceea ce experţii în artă au descris ca fiind o ”furtună perfectă” pentru operele lui Ghenie pe piaţa licitaţiilor: o cerere constantă pentru tablouri - evidenţiată de vânzările considerabile pentru artişti precum Francis Bacon, Gerhard Richter şi Jenny Saville; numărul limitat de creaţii ale lui Ghenie (între 10 şi 15 picturi pe an); raritatea capodoperelor care sunt puse în vânzare; un preţ de vânzare permisibil faţă de maximul pieţei; un număr mare de colecţionari asiatici, zeloşi şi foarte bogaţi.

La licitaţia de artă postbelică şi contemporană pe care casa Christie’s o va organiza pe 15 noiembrie va fi prezent şi un tablou de Adrian Ghenie, intitulat ”The Bridge”, realizat în 2015. Această pictură, reprezentând silueta spectrală a unui bărbat pe un pod, care aminteşte de tabloul ”Le Pont de l’Europe” al lui Gustave Caillebotte şi de celebrul ”The Scream” al lui Edvard Munch, a fost estimată la un preţ cuprins între 1,5 milioane de dolari şi 2,5 milioane de dolari.

Într-un răspuns pentru mai multe cereri de interviu, Adrian Ghenie - care îşi împarte timpul între Berlin şi Cluj-Napoca - a spus, marţi, într-un e-mail: ”Îmi pare rău pentru această tăcere a mea, dar sunt atât de adâncit în munca mea încât nu pot să mă gândesc la nimic altceva în această perioadă”.

Artistul român este însă în mod evident conştient de presiunile de pe piaţa de artă. ”Piaţa e atât de nebunească”, a declarat Ghenie pentru The New York Times la Bienala din 2015. ”E frustrant să vezi că există oameni care câştigă atât de mulţi bani atât de repede. Mă simt ca şi cum s-ar face speculă cu mine. Dar nu e vina mea. Aşa este noul univers al artei”.

Născut în Baia Mare, în 1977, Adrian Ghenie a absolvit Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca în 2001. După ce a încercat să trăiască din artă în Viena şi Sicilia, s-a întors în Cluj-Napoca şi a înfiinţat galeria Plan B, alături de Mihai Popin, în 2005.

Crescând în România, în timpul regimului opresiv al lui Nicolae Ceauşescu, Adrian Ghenie abordează în lucrările sale capitole din istoria europeană din secolul al XX-lea. Picturile sale din seria ”Pie Fight”, de exemplu, se inspiră din umorul ieftin de la Hollywood, chiar dacă descriu siluete naziste ameninţătoare. Chipurile unsuroase ale personajelor par că încep să se deterioreze sau, pur şi simplu, că sunt acoperite cu straturi de cremă.

În acelaşi timp, unii dintre scepticii din universul artei spun că această frenezie din jurul operelor lui Ghenie reprezintă în mare parte o reclamă exagerată.

Galeriile, în ceea ce le priveşte, spun că se asigură mai întâi că operele lui Adrian Ghenie ajung să aibă mai întâi un statut instituţional de bună credinţă. Pe lângă galeria Hammer, tablourile lui Adrian Ghenie au fost deja expuse la Museum of Contemporary Art din Los Angeles, San Francisco Museum of Modern Art şi Tate din Londra.

Rămâne de văzut dacă valoarea operelor lui Adrian Ghenie se va menţine la cote înalte, spun jurnaliştii de la The New York Times. ”Moda se schimbă repede - va exista întotdeauna şi un moment de recul. Întrebarea este aceasta: cât timp îi va lua unui artist să revină în top?”, a concluzionat Brett Gorvy.