Actualitate

Mănăstirea de la Nicula, „capăt de ţară”

<p /><img src="documente/stories/08_august/16_ziua/01 sarbatorirea sfintei maria mare la manastirea nicula am132.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Luni, 15 august, a avut loc Hramul Mănăstirii Nicula.

Peste 100.000 de persoane s-au adunat ieri la Nicula: de la politicieni şi zeci de mii de credincioşi din toate colţurile ţării, până la comercianţi care vindeau te miri ce pe marginea drumului.

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici au sărbătorit ieri, 15 august, Adormirea Maicii Domnului, sărbătoarea cea mai importantă a perioadei estivale.

Sărbătoarea marchează totodată ultimul praznic împărătesc din parcursul anului bisericesc, care se termină la 31 august.

Sacru…

Luni, în ziua hramului, un sobor alcătuit din înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române (Vasile Someşanul - episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, Ambrozie Meleacă - episcop al Giurgiului, Lucian Mic - episcop al Caransebeşului, Nicodim Nicolaescu - episcop al Severinului şi Strehaiei şi Gurie Georgiu - episcop al Devei şi Hunedoarei) au oficiat Sfânta Liturghie, în altarul de vară.

Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, ÎPS Andrei Andreicuţ, a evidenţiat, în cuvântul de învăţătură pe care l-a rostit pentru prima dată în vestitul aşezământ monahal după întronizarea sa în înaltul rang bisericesc, că „actuala criză economică din lume este generată de o gravă criză spirituală, iar revenirea la credinţa în Dumnezeu, la fapte bune şi curate, poate salva omenirea din marele impas în care se află în acest moment”. Înaltpreasfinţia Sa a arătat că reforma spirituală trebuie să înceapă “de la fiecare dintre noi”, iar în gestionarea crizei este nevoie de oameni cu o conduită onestă.

Pelerinii de rit greco-catolic au venit la Nicula, sâmbătă seara, pe jos, de la Capela din Gherla, într-o procesiune condusă de episcopul de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu. După slujba de Vecernie oficiată de înaltul ierarh, credincioşii s-au rugat întreaga noapte.

În jur de 100.000 de oameni din toată ţara au venit la mănăstirea de la Nicula pentru a căuta alinarea suferinţelor şi pentru a se ruga Fecioarei Maria, care îi ocroteşte pe cei lipsiţi de putere, săraci şi oropsiţi.

…şi profan

Dincolo de spiritualitatea care te copleşeşte asistând la o asemenea sărbătoare şi la pelerinajul miilor de oameni care vin să se închine Fecioarei, pe drumul de doi kilometri care traversează satul şi urcă la mănăstire te asaltează imaginea bazarului. Aproape fiecare sătean şi-a scos în poartă o tarabă de pe care vinde pelerinilor te miri ce. De la clasicele cruciuliţe şi icoane, imagini ale lui Cristos şi ale Fecioarei Maria şi până la lucrurile care se găsesc într-un bazar obişnuit, poţi cumpăra tot ce vrei – legume, fructe, miere de albine, haine, pălării, încălţăminte, oale şi ulcele, porumb fiert, păpuşi, ghiozdane cu personaje din desene animate, turtă dulce, casete cu muzică religioasă, baloane pentru copii, bijuterii din pietre semipreţioase, lumânări sau odorizante pentru apartament.

Unii comercianţi vin în fiecare an la Nicula pentru a încerca să-şi vândă marfa. “Eu aduc marfă din Bucureşti. De obicei o vând în pieţele din oraş, unde am tarabă, dar o dată pe an, de sărbătoare, vin şi la Nicula. Iaca, aseară a plouat, or venit mulţi de şi-or cumpărat haine. Îs bune şi astea la ceva, nu?”, spune o vânzătoare care are o tarabă plină cu haine şi pantofi de duzină.

La câţiva zeci de metri mai încolo, altă cumătră îşi etalează bijuteriile, pe care le adduce de la Baia-Mare. Brăţări, cercei, lanţuri, inele, argintărie… Iar lumea se înghesuie şi pentru ea asta e tot ceea ce contează.

De la 2 lei în sus, tot te faci cu ceva de pe marginea drumului, dacă ţii morţiş. Poate, cândva, îi vei putea spune unui prieten: “Uite, asta e de la Nicula”, fie că-i arăţi un pantalon cu Hanna Montana sau un balon sau un inel de tinichea…

Politicieni clujeni, prezenţi şi ei la Nicula

La pelerinajul de la Mănăstirea Nicula au fost prezenţi şi parlamentari clujeni, deopotrivă reprezentanţi ai Puterii şi ai Opoziţiei, precum şi reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene. Astfel, printre cei care au participat la sărbătoarea şi hramul bisericii s-au numărat deputaţii PDL Adrian Gurzău şi Petru Călian, preşedintele Consiliului Judeţan, Alin Tişe, şi primarul muncipiului Gherla, Ovidiu Ionel Drăgan. De asemenea, la slujbă au mai fost prezenţi lideri ai PSD Cluj, Remus Lăpuşan şi Aurelia Cristea, europarlamentarul Corina Creţu şi deputatul liberal, Horea Uioreanu.

“Este o sărbătoare pentru toţi românii din Transilavania şi nu numai. Asta înseamnă de fapt o sărbătoare, tradiţie. Particip regulat, nu doar în 15 august, ci mergem la Nicula de două trei ori pe an, împreună cu familia. Pot să spun că în fiecare an este deosebit, este frumos, pentru că este o sărbătoare pentru români. Parcă anul acesta a fost mai multă lume decât în alţi ani”, a declarat deputatul PDL Petru Călian pentru monitorul.

“Este o tradiţie pentru mine acest pelerinaj. Meg din copilărie la Nicula, prima dată am fost cu bunicii mei. Am lipsit de câteva ori în ultimii douăzeci de ani, dar încerc să merg regulat, este o sărbătoare românescă deosebită pentru români şi pentru familiile lor”, a declarat liderul PSD Cluj, Remus Lăpuşan pentru monitorul.

Au venit şi de la Bucureşti

„Este o trediţie să vin aici, la Nicula, vin în fiecare an, de la vârsta de opt ani. Vin pentru că aici îmi adun puterile. Acest pelerinaj îmi dă o stare de bucurie, am parcă după aceea o altă atitudine faţă de viaţa”, a explicat pentru monitorul Rodica Baciu, în vârstă de 58 de ani, din Cluj.

„În fiecare an vin aici aici pentru că aici ne simţim cel mai bine, noi venim tocmai din Bucureşti, dar locul acesta este deosebit, anul acesta ne-am strâns 30 de fete pentru a veni aici”, a spus şi Maria Dincă, în vârstă de 52 de ani.

„Este de la un an la altul mai frumos, şi acum parcă este mai multă lume ca în anii trecuţi. Este cel mai frumos loc pentru pelerinaj, iar această sărbătoare românească are o semnificaţie aparte”, a declarat, la rândul ei, Liliana Armeanca, şi ea din Bucureşti.

„Am venit împreună cu toată familia, părinţii şi bunicii şi sora mea. Suntem aici de o zi şi este foarte frumos întreg evenimentul”, a spus şi Mihaela M., din Timişoara.

Icoana care a lăcrimat

Potrivit purtătorului de cuvânt al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, Bogdan Ivanov, acest pelerinaj se leagă, prin tradiţie, de icoana Maicii Domnului, care a lăcrimat în urmă cu trei secole, o icoană care are o vechime şi o istorie care se identifică cu istoria ortodoxiei ardelene. “A fost pictată în 1681 de preotul Luca din Iclod, a avut un traseu interesant, a stat 70 de ani îngropată, apoi în timpul comunismului originalul nu s-a păstrat în biserică, probabil şi pentru a evita un pelerinaj de amploare, care ar fi contravenit acelor vremuri, ea fiind practic readusă în locul de unde a plecat în 1993”, a explicat Ivanov.

Istoria lăcaşului de cult de la Nicula

Nicula este cunoscut drept unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult închinat Fecioarei Maria din spaţiul românesc. Prima mărturie istorică ce atestă aşezarea monahală datează din 1552 şi se referă la biserica de lemn, în stil maramureşean, cu hramul “Sfânta Treime”. Între 1712-1714, biserica a fost reînnoită, dar a fost mistuită de un incendiu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn din secolul al XVII-lea, strămutată aici din cătunul Năsal-Fânaţe. Începând cu 15 februarie 1699, Icoana Maicii Domnului, pictată în anul 1681, de preotul zugrav Luca din Iclod, a lăcrimat timp de 26 de zile. Biserica de zid a mânăstirii fost construită între 1875-1905 iar pictura interioară, în tempera, a fost realizată de prof. Vasile Pascu, în 1961. Stăreţia a fost construită între 1978-1989. Ea adăposteşte un paraclis cu hramul “Sfântul Ierarh Nicolae” şi o importantă colecţie de icoane vechi, pictate pe sticlă şi pe lemn, precum şi o colecţie de cărţi vechi de cult.

De Sfânta Maria, creştinii împodobesc cu flori icoana Preacuratei. Fetele i se roagă Sfintei Fecioare pentru a le scoate în cale ursitul, pentru grăbirea căsătoriei, în vreme ce femeile îi cer să aibă parte de o căsnicie liniştită, de naştere uşoară, păgubiţii, pentru prinderea hoţilor, bolnavii, pentru vindecarea bolilor. Tot pe 15 august se celebrează Ziua Marinei, Maica Domnului fiind patroana spirituală a marinarilor.