Actualitate

Peste 80% dintre candidaţii români au o părere prea bună despre nivelul lor de competenţă lingvistică

Majoritatea candidaţilor români (peste 80%) la ocuparea unui loc de muncă au o părere prea bună despre nivelul lor de competenţă lingvistică, respectiv au impresia că vorbesc o limbă la nivel avansat, deşi nivelul lor real este unul mediu, consideră experţii INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate.

Think-tank-ul INACO semnalează, totodată, că recrutorii de vorbitori de nivel avansat de limbă engleză şi o altă limbă, franceză, germană, rusă sau limbi considerate rare ca olandeză, norvegiană, suedeză, daneză, mandarină, chineză, etc. au probleme în a găsi persoane care să facă faţă procesului de recrutare, în ciuda faptului că salariile sunt relativ mari.

"De multe ori, se angajează expaţi mai ales în poziţiile de management superior. Una dintre cauze ţine de faptul că peste 80% dintre candidaţii români au o părere prea bună despre nivelul lor de competenţă lingvistică, respectiv au impresia că vorbesc o limbă la nivel avansat, deşi nivelul lor real este unul mediu", notează sursa citată, potrivit Agerpres.

În acelaşi context al competenţelor lingvistice, Andreea Paul, preşedintele INACO, spune că foarte mulţi dintre noi folosim limba engleză, dar suntem conştienţi că atunci când vorbim cu o persoană din Franţa, Germania, Polonia sau Bulgaria poate ar trebui să ştim câteva cuvinte în limbile respective.

"Europa se bucură de o mare diversitate de limbi şi culturi: aproximativ 200 de limbi europene, 24 de limbi oficiale şi de lucru ale Uniunii Europene şi în jur de 60 de limbi regionale. Aceste cifre nu includ limbile imigranţilor în UE care însă îmbogăţesc şi mai mult diversitatea lingvistică europeană. Ocaziile de a lucra, de a studia într-o altă ţară europeană sau pur şi simplu de a călători de plăcere sunt din ce în ce mai numeroase pentru un număr tot mai mare de persoane, dar competenţe lingvistice insuficient adecvate încă împiedică oamenii să beneficieze de aceste ocazii (...) Sigur că, dintr-o anumită comoditate, foarte mulţi folosim limba engleză, dar suntem conştienţi că atunci când vorbim cu o persoană din Franţa, Germania, Polonia sau Bulgaria poate ar trebui să ştim câteva cuvinte în limbile respective", subliniază Paul.

La rândul său, Mariana Nicolae, profesor universitar doctor limba engleză în afaceri, şi membru activ al comunităţii de specialişti INACO, susţine că percepţia populară este că românii sunt foarte buni vorbitori de limbi străine.

"Percepţia populară este că românii sunt foarte buni vorbitori de limbi străine. Nu intrăm în amănunte şi nu discutăm aici ce a creat această percepţie. Ce spun însă statisticile? Unele ne liniştesc că ne aflăm pe locul patru în clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene, cu o pondere de 95,2% din numărul de elevi ai ciclului secundar care învaţă cel puţin două limbi străine, după Luxemburg (100%), Finlanda (98,4%) şi Italia (95,8%), fiind aproape la egalitate cu Estonia (95%). Dar faptul că un număr aşa de mare de copii învaţă două limbi străine ne spune ceva despre competenţele lor lingvistice în acele limbi? Evident că nu. Pentru a fi competitivi trebuie să vorbim clienţilor globali în propria  lor limbă", consideră Nicolae.

Potrivit statisticilor citate de INACO, 72,4% dintre consumatori preferă să cumpere produse cu informaţii oferite în propria lor limbă, iar aproximativ 1 din 5 europeni (19%) au afirmat că niciodată nu vizitează site-uri de internet în altă limbă decât cea proprie, în timp ce 42% dintre aceştia n-au cumpărat niciodată produse sau servicii în alte 
limbi.

În România, aceleaşi statistici arată că 54,6% dintre firmele româneşti nu au un site propriu, iar 23,9% nu sunt nici măcar racordate la internet.