Actualitate

POETUL a împlinit 64 de ani. Ion Mureșan încântă de câteva decenii România cu poeziile sale

Marele poet clujean Ion Mureșan a împlinit pe 9 ianuarie frumoasa vârstă de 64 de ani. În cele peste șase decenii de existență, scriitorul a reușit să impresioneze întreaga țară cu poeziile sale, fiind unul dintre cei mai cunoscuți și premiați poeți români.

Ion Mureșan, născut la data de 9 ianuarie 1955 în Vultureni, județul Cluj, este un poet și publicist român contemporan.  

A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei „Echinox”. Între anii 1981 și 1988 a fost profesor de istorie în comuna Strâmbu. Din 1988 devine redactor la revista „Tribuna” din Cluj.

„Poetul”, fără alte adăugiri

În anul 1981, publică primul volum, „Cartea de iarnă”, care are un impact incredibil asupra literaturii române, primind și „Premiul pentru debut” al Uniunii Scriitorilor din România.

„Am început să scriu poezie chiar dintr-o întâmplare. Aveam un consătean, un coleg de şcoală mai mare ca mine cu doi ani care avea un caiet pe care-l ţinea foarte ascuns, în taină, nu-l arăta nimănui, şi la un moment dat, am apucat să-l văd şi am văzut că era plin de texte scrise, altfel decât textul în proză, scris în strofe. Asta m-a şocat. L-am tot întrebat ce are acolo şi n-a vrut niciodată să-mi spună. Peste ani şi ani mi-a mărturisit că, de fapt, copiase nişte romanţe şi versuri din cântece de muzică uşoară. Poate faptul că nu mi-a spus ce este acolo m-a făcut să caut texte de acel fel. Până la urmă, şi forma scrisului îţi modifică gândul şi modul de a spune… Am simţit un fel de magnetism. Scriind pe hârtie altfel decât se scrie, cuvântul începe să aibă, pur şi simplu, o altă încărcătură care vine şi din forma asta şi din relaţia ta proaspătă şi tainică şi ascunsă cu forma. Poezia nu este în exteriorul tău, te poţi naşte oriunde şi să scrii poezie. Poezia vine dintr-o relaţie cu exteriorul, vine din interior înspre exterior. Nu este o proiecţie asupra ta, ci exteriorul este un motiv ca să iasă din tine privirea. În poezie, pur şi simplu, privirea iese din om şi se îndreaptă înspre lucruri, nu lucrurile intră în om. Iese şi, cum spunea Hegel, se întoarce încărcată”, a spus autorul într-un interviu.

După acesta, mai urmează mai multe volume, dintre care cel mai apreciat este „Cartea Alcool”, care apare în anul 2010.

„Deloc darnic cu producţia lui poetică, abordând, în viaţa de zi cu zi, faciesul unui Marmeladov devenit liric, poetul Ion Mureşan s-a transformat aproape pe nesimţite într-o legendă, iar „mitul Mureşan“ a luat tot mai mult locul omului în carne şi oase. Volumul  „Cartea Alcool”  nu numai că adăugă o piatră la temeliile acestui mit, dar (ceea ce este desigur mai important) atinge acel grad înalt de autenticitate, când viaţa scrisă şi viaţa trăită ajung să se confunde în totalitate, transcriind tribulaţiile unui personaj torturat de anxietăţi dostoievskiene, angajat într-o aventură a limitelor, cu bravură şi demnitate”, a scris poetul Octavian Soviany.

Cu toate că el este cunoscut ca „Poetul”, fără să fie necesare alte explicații, modestia își spune cuvântul. Într-un interviu acordat unui ziar în anul 2011, Ion Mureșan a mărturisit că se simte stânjenit când cineva îl laudă.

„Eu nu ştiu dacă am devenit încă, dacă am ajuns, eu încă n-am conştiinţa asupra faptului că sunt poetul Ion Mureşan. Cred că atunci când acest lucru începe să intre în capul tău, ai cam terminat-o cu poezia. Eu şi acum am o vagă stângăcie în lume, îmi scapă interesele oamenilor şi foarte multe lucruri. Şi acum am senzaţia asta de dureri străine”, a spus Poetul.

 Părerea oamenilor de cultură (prietenilor)

Evoluând în Cluj-Napoca, talentul său nu a putut să nu fie remarcat de ceilalți clujeni, oameni de cultură, indiferent dacă fac sau nu parte din aceeași generație cu el, fiind considerat „cel mai bun poet român în viață”.

„Am bucuria să fiu și vecin cu Ion Mureșan, nu numai prieten. La intrare în fața blocului său este un semn de circulație pe care scrie litera P. De fiecare dată când merg pe acolo îmi spun că acest semn înseamnă că aici stă un Poet. Ion al nostru Ion al Vultureniului, al Clujului, al Transilvaniei și al României este poet prin toate fibrele sale umane și supraumane. Scrie bine, trăiește frumos și bea cu folos, ca dovadă cartea Alcool. Nu degeaba Mircea Cărtărescu într-o anchetă literată la bilanț de Centenar punea Cartea de iarnă a poetului nostru ca una dintre cele mai importante volume de poezie ale literaturii române. La mulți ani și la fel de puține poezii precum a scris, căci sunt profunde”, a spus omul de cultură Vasile G. Dâncu.

„Când citesc Ion Mureșan mă simt ca în alambicul unui alchimist. Un alchimist care iubește ploaia ce cade pe frunzele de brusture la țară”, a spus scriitorul Radu Țuculescu.

„Nefiind critic literar nu pot să spun cât de mic sau mare poet este Ion Mureșan. În orice caz este un poet autentic. Dar ce știu foarte bine despre el și cred că sunt în asentimentul mai multor prieteni de-ai săi, literați sau neliterați, este faptul că Ion Mureșan este un mare prieten, este un extraordinar om și este și un foarte bun cititor de literatură și nu numai. Nu pot să spun decât că sunt bucuros că suntem, sper, prieteni și să îi urez, evident, la mulți ani!”, a spus omul de cultură clujean Ioan-Pavel Azap.

„Ion Mureşan este un poet mistic, şi nu de ici de colo. Nu un fericit San Juan de la Cruz, dar batâr un Bine Dispus Ion de la Cluj. A cărui poezie m-a făcut să văd definitiv altfel şi alcoolul, şi remuşcarea, şi existenţa”, a zis scriitorul Radu Vancu.

Poet optzecist, este cunoscut de iubitorii de lectură, însă nu se află (încă) în manualele școlare, iar criticii atrag atenția asupra acestui aspect.

„Cel mai mare poet al României de azi e ca şi necunoscut în afara unui cerc de taină format din literaţi cu oarecare iniţiere. Manualele şcolare, indiferent de realizatorii lor şi de perspectiva adoptată, au reuşit, cu toatele, să-l lase pe dinafară. Nu-i vorba, fireşte, de vreun sabotaj premeditat, ci doar de o performanţă în sine. (…) Ion Mureşan e poet; restul e artişti“, a consemnat criticul Alexandru Cistelecan.