Actualitate

Monumentul Răscoalei de la Bobâlna, lăsat de izbeliște! A fost vandalizat și scrijelit, însă autoritățile închid ochii

Unul dintre monumentele importante din județul Cluj a fost lăsat în paragină de autoritățile locale.

Monumentul Răscoalei de la Bobâlna, aflat la aproximativ 10 kilometri de localitatea clujeană, a fost uitat de autorități și vandalizat de vizitatori. Pe lângă faptul că este greu accesibil pentru turiști, monumentul a fost scrijelit cu mai multe nume și lăsat să se degradeze.

„La fundația evoluției neamului românesc stau numai câteva evenimente istorice, de o importanță majoră, iar Răscoala de la Bobâlna este unul dintre ele. Prin abandonarea monumentului, aruncăm de fapt în negura uitării întreaga jertfă a strămoșilor noștri, sacrificiul suprem ale cărui consecințe au schimbat cursul istoriei naționale și de ale cărui rod s-au bucurat toate generațiile care i-au urmat. În ciuda faptului că fantomaticul drum de acces către Monumentul Răscoalei este complet impracticabil, din când în când își mai fac apariția câțiva turiști sfioși, atrași parcă de magnetismul ecoului subliminal al unei epoci de mult apuse. O epocă în care onoarea, curajul și jertfa erau stâlpii comunității. Deși potențialul turistic și cultural al monumentului este imens, el este perceput de autorități ca o adevărată povară, dovadă fiind starea jalnică în care se află edificiul și împrejurimile sale”, transmit cu îngrijorare locuitorii din Bobâlna.

„Ne încăpățânăm să uităm de strămoșii noștri”

Ei arată că, în vremuri în care diferențele dintre etnia română și cea maghiară sunt promovate, sunt uitate acele lucruri și evenimente din istorie care le leagă.

„În aceste vremuri în care ne focusăm sistematic pe tot ceea ce separă etnia română de cea maghiară, uităm, parcă intenționat, tot ceea ce ne leagă și ne-a legat. Inimi împietrite, ne încăpățânăm să uităm că strămoșii noștri, uniți în simțire, au trecut peste toate piedicile impuse de limbaj sau cultură, spre a lupta umăr la umăr împotriva samavolniciei unor conducători mânați, ca și cei de azi, numai de disprețul față de ceea ce înseamnă cu adevărat să fii om. Cuvintele scrise pe monument relevă importanța acestuia în stabilitatea unității naționale: „În acest loc, țăranii români și unguri din Transilvania, în primăvara anului 1437, au dat lupta cu nobilimea pentru a scăpa de poverile de neîndurat și a scutura jugul de nesuferit al șerbiei”, mai arată aceștia.

În încheiere, comunitatea face apel la aleșii locali, de a acorda mai multă atenție monumentului, care ar putea deveni chiar atracție turistică.

„Dorim să le reamintim conducătorilor actuali că tot ceea ce fac în interes propriu o să moară odată cu ei, iar numai ceea ce fac pentru ceilalți poate trece proba vremurilor. Mărturie stă monumentul, prin care un neam întreg iși arată recunoștința, după aproape 6 veacuri de la faptele eroice”, se mai arată în documentul transmis de comunitatea din Bobâlna.

Răscoala de la Bobâlna, cea mai importantă din Regatul Ungariei

Monumentul de la Bobâlna, ridicat în cinstea Țăranilor Răsculați de la Bobâlna în anul 1437 marchează unul dintre cele mai semnificative acte de răscoală din Regatul Ungariei. Aflat la aproape 10 kilometri de localitate, singurul drum de acces spre monument este din Igriția, de pe DJ109B, un drum pietruit de țară.

Răscoala de Bobâlna (1437 – 1438) este, din punct de vedere istoric, cea mai importantă răscoală din Regatul Ungariei, înainte de Războiul Țărănesc condus de Gheorghe Doja. Momentul declanșator al răscoalei a fost cererea venită din partea episcopului catolic al Transilvaniei de atunci – Gheorghe Lepeș – să se plătească zeciuiala ce nu mai fusese strânsă de câțiva ani, într-o singură tranșă.

Astfel, în anul 1437, pe dealul Bobâlna a fost așezată tabăra organizată și condusă de cetățeni din Cornești (frații Gall și Arpad, Mihai din Florești), după modelul răscoalelor din Cehia de atunci. Dealul Bobâlna a fost ales ca punct strategic datorită înălțimii lui (700m), dar și datorită oamenilor de aici, hotărâți să își apere drepturile de țărani liberi. Oastea de țărani adunată în iunie 1437 pe dealul Bobâlna era condusă de un nobil sărac, Antal Nagy de Buda și de către 5 căpitani (trei țărani unguri, un țăran român – Ioan Olah din Vireag, un burghez din Cluj).

CITEȘTE ȘI

Cripta unei familii de nobili din Transilvania, UNICĂ în Europa, a devenit „toaletă” publică FOTO/VIDEO