Actualitate

10 cartonaşe care îți salvează viața

<p><img src="documente/stories/11_noiembrie/17_ziua/02 testul cartonaselor conf soscardio rp 03.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Aproape 133000 de clujeni suferă de boli cardiovasculare, iar numărul acestora ar putea creşte dacă populația nu învață să evite factorii de risc.</p>

Află cât eşti de expus bolilor cardiovasculare cu ajutorul Testului Cartonaşelor de pe www.soscardio.ro.

Lipsa de mişcare duce la obezitate, care, la rândul său, determină colesterol mărit şi diabet, iar acesta din urmă este o cauză a bolilor cardiovasculare. Diabetul, sedentarismul şi colesterolul deteriorează vasele de sânge şi produc cheaguri, iar de aici la infarct şi accident vascular este doar un pas.

Lucia Armie are 58 de ani, este nefumătoare, are un indice al masei corporale în limite normale, dar colesterolul aproape depăşeşte valoarea maximă admisă şi are tensiunea cuprinsă între 160 – 180, adică peste normal. În urma testului cartonaşelor de pe www.soscardio.ro, ea a aflat că are un risc mediu de a face o boală cardiovasculară, care uneori poate fi fatală. Cu rezultatul acestui test va merge la medicul de familie, care îi va spune ce are de făcut de aici înainte pentru a nu risca să facă infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Testul cartonaşelor poate fi făcut de oricine are acces la internet, dar şi prin telefon apelând numărul de telefon 0800 070 777.

Sedentarismul şi infarctul miocardic

Bolile cardiovasculare nu apar de la sine, ci sunt cauzate de mai mulți factori de risc.

Specialiştii au identificat 10 astfel de factori: colesterolul, fumatul, hipertensiunea arterială, ereditatea, vârsta, genul masculin, diabetul, stresul, obezitatea şi sedentarismul. Medicii clujeni explică de ce unii factori merg mână în mână şi de ce este important ca populația să ducă un stil de viață sănătos.

Medicul de familie Călin Florescu explică ce pericole ascunde sedentarismul şi de ce există doar un pas de la lipsa de mişcare până la accidentul vascular cerebral. „Sângele oamenilor care nu fac mişcare circulă mai încet şi, din această cauză, se fac cheaguri de sânge şi apare accidentul vascular cerebral. Este foarte important de ştiut că un om obez care nu face mişcare riscă să facă boli cardiovasculare foarte grave”, afirmă Călin Florescu.

Vasele de sânge se pot înfunda şi din cauza colesterolului mare ce se depune pe pereții acestora, iar sângele circulă încet. Este ştiut faptul că colesterolul mărit este în strânsă legătură cu greutatatea prea mare şi alimentația bogată în grăsimi nesaturate, întâlnite în carne, lapte, ouă, dulciuri.

Medicul Călin Florescu mai subliniază că este extrem de important ca un om care a avut un infarct miocardic să facă mişcare. „O persoană care a avut un infarct miocardic şi face mişcare zilnic 50 de minute nu va mai face infarct a doua oară”, adaugă Călin Florescu.

Factorii de risc se cumulează de cele mai multe ori

Specialiştii atenționează că, în multe cazuri, factorii de risc se cumulează, iar aceasta înseamnă că automat creşte riscul de boli cardiovasculare. Anca Cerghizan, specialist în diabet, nutriție şi boli metabolice în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, spune că persoanele obeze sunt predispuse să facă diabet zaharat de tip 2. Diabetul este la rândul lui factor de risc pentru bolile cardiovasculare din cauză că glicemia crescută deteriorează pereții vaselor de sânge.

Hipertensiunea arterială (HTA), boala care produce alte boli

Prof. dr. Radu Căpâlneanu, directorul medical al Institutului Inimii Cluj-Napoca, arată că HTA are o ipostază dublă: este boală şi factor de risc pentru alte afecțiuni cardiovasculare precum ateroscleroza, cardiopatia ischemică sau accidentul vascular cerebral. Riscul de a face aceste boli creşte dacă HTA este asociată cu fumatul, obezitatea şi diabetul. Trebuie ştiut că HTA creşte efortul realizat de inimă, de unde apare riscul celorlalte afecțiuni.

Statisticile realizate de Direcția de Sănătate Publică Cluj relevă faptul că în județul Cluj există 30.000 de persoane care suferă de diabet, 83.700 cu boli hipertensive, 40.000 cu cardiopatie ischemică şi 9.200 cu boli cerebro-vasculare.