Economie
OPINIE De ce este importantă libertatea economică?
La o săptămână după aparția Index of Economic Freedom 2016, putem constata că reflectarea sa în presa de specialitate și în cea destinată marelui public nu este de natură să aibă o influență semnificativă asupra modului în care alegătorii și aleșii se vor raporta la acest subiect.
Articolele consacrate consemnează situația României (65,6 puncte din 100, locul 61 în lume, locul 29 din cele 43 de țări europene) precum și evoluția acesteia (retrogradare cu 4 locuri la nivel mondial și cu 2 locuri în Europa) și a punctajului obținut (minus un punct, anulând astfel ameliorarea înregistrată de precedentul raport, dar cu 1,2 puncte peste scorul din ediția 2012). Poate că ar fi fost utile și câteva explicații cu privire la importanța libertății economice și la impactul acesteia asupra nivelului nostru de trai.
De la Platon și Aristotel încoace, „formatorii de opinie” – cel puțin cei care nu s-au opus explicit libertății individuale în general – au considerat libertatea politică superioară celei economice. Această atitudine transcende secolele și mileniile, țările și continentele, curentele filosofico-literare și sistemele politico-economice. Negustorul era disprețuit de cei mai mulți dintre filosofi, romancieri și aristocrați, mai ales între două solicitări de „sponsorizare” sau mecenat.
Între timp, o minoritate de gânditori a reușit să articuleze ideea că libertatea este indivizibilă și inseparabilă de dreptul de proprietate, iar negarea sau subminarea fundamentelor economice ale acesteia conduce la prăbușirea tuturor celorlalte componente. O minoritate și mai restrânsă dintre aceștia a arătat că libertatea individuală este o valoare prin ea însăși, un scop în sine. Argumentul este că numai libertatea îi permite (fără să-i garanteze) individului să-și urmărească propriile visuri, idealuri, obiective.
Dintre toate speciile cunoscute, noi oamenii suntem singurii care avem capacitatea de a ne imagina viitorul în diverse variante ale acestuia, de a ne depăși condiționarea genetică și de a acționa pentru a alege sau a influența acele variante ale viitorului. Libertatea este deci condiția de manifestare a umanității noastre, iar negarea sau limitarea reprezintă o agresiune împotriva componentei umane a ființei noastre. Limitarea libertății individuale înseamnă reducerea omului la nivelul de mijloc pentru scopurile altora. Limitarea libertății individuale înseamnă, în ultimă instanță, readucerea parțială a omului la stadiul de animal.
Argumentarea precedentă nu face referire la eventualele consecințe pozitive ale libertății asupra nivelului de trai. Această argumentare de principiu nu-i va convinge însă pe utilitariști. Nu-i va convinge pe cei care sunt prietenii interesați ai libertății. Ea nu-i va convinge pe cei care apreciază libertatea dacă și numai dacă ea conduce la rezultate conforme cu dorințele lor. Câți prieteni ar mai avea libertatea dacă nivelul de trai din Corea de Nord și cel din Corea de Sud ar fi inversate? Răspunsul evident la această întrebare face ca alături de argumentele de principiu să fie nevoie de o argumentare de tip utilitarist în favorarea libertății în general și a celei economice în special. Argumentele utilitariste nu trebuie însă să se substituie celor de principiu deoarece consecințele pozitive ale libertății sunt indisociabil legate de principiile respective.
Pentru că libertatea are atât de puțini prieteni adevărați, ea are nevoie de mai mulți „avocați”
Răspunsul la întrebarea din titlu poate fi dat în șase grafice, așa cum apar ele în Index of Economic Freedom 2016. Desigur, corelație nu înseamnă (neapărat) cauzalitate. Cauzalitatea este însă explicată de-a lungul ultimelor două-trei secole de economiștii serioși. Procesul prin care libertatea economică aduce prosperitate economică și socială merită un articol de sine stătător. Pentru moment, menționăm doar ca acest proces are loc în timp, adică în ani și decenii, nu instantaneu sau până la următoarele alegeri.
Continuarea aici.
